Premierul bulgar, Boiko Borisov, va discuta despre acest subiect cu cancelarul Angela Merkel, în cadrul vizitei pe care o va efectua la Berlin, la 17 ianuarie.

Potrivit publicaţiei citate, şi România, Cehia, Croaţia şi Slovacia ar fi interesate de „avioane aproape noi” utilizate acum de aviaţia militară germană. Achiziţionarea unor avioane militare noi este prea scumpă pentru aceste state, de aceea ele caută soluţii pentru modernizarea flotei de avioane cu bani mai puţini. De obicei, producătorii americani şi Guvernul de la Washington încheie astfel de înţelegeri. Pentru Eurofighter, vânzarea de avioane la mâna a doua ar fi o noutate, mai notează FTD. Până acum, avioanele Eurofighter, construite de un consorţiu european format din Alenia Aeronautica, BAE Systems şi EADS, au fost achiziţionate de Germania, Marea Britanie, Italia, Spania, Austria şi Arabia Saudită. Preţul unui avion este între 60 şi 80 de milioane de euro, preţ ce include şi antrenamentul piloţilor.

Însă Borisov a spus miercuri că Bulgaria nu va cumpăra avioane militare noi în aceste vremuri de criză, atât timp cât problemele din educaţie şi cultură nu sunt rezolvate. Borisov, aflat la Burgas, unde a participat la deschiderea teatrului renovat, a spus că în Bulgaria există multe teatre care nu au mai fost renovate în ultimii 60 de ani.

Declaraţia vine după ce cotidianul Standard a scris că, în cursul vizitei pe care o va face la Berlin la 17 ianuarie, premierul va discuta cu Angela Merkel despre o ofertă pentru cumpărarea unor avioane Eurofighter la mâna a doua.

Anul trecut, Ministerul bulgar al Apărării a cerut o ofertă de preţ de la toate statele producătoare, pentru achiziţionarea a opt avioane.

Ministrul apărării a spus recent că operaţiunea s-a amânat pentru 2013.

„Avem avioane MiG foarte bune, elicoptere grozave. Cu tot respectul faţă de cei care produc echipamente militare, noi ne investim banii în ştiinţă, cultură, arheologie, deci una dintre cele mai dificile misiuni cu Merkel va fi să-i explicăm că nu putem găsi 150 milioane de euro pentru avioane, în aceste vremuri de criză”, a spus miercuri Borisov.

Bulgaria nu va cumpăra deocamdată avioane de luptă Gripen de la producătorul suedez Saab, a declarat în noiembrie premierul Boiko Borisov într-o conferinţă de presă comună cu omologul său suedez. Ca şi în cazul României, Saab este unul dintre ofertanţii majori care au intrat în cursa pentru obţinerea unui contract de achiziţionare a unor avioane multirol de către Bulgaria. Achiziţia ar trebui să înceapă în 2012 şi să se încheie în 2015.

„Bulgaria nu va cumpăra în 2012 avioanele multirol strategice de la Suedia, pentru că încă avem de plătit tranzacţiile cu armament pe care le-am moştenit de la precedentul guvern. Verificăm acum opţiunile de leasing, pentru a nu împovăra prea mult bugetul Bulgariei pe 2013”, a explicat Borisov referindu-se la achiziţia de avioane multirol.

În septembrie 2011, premierul Borisov declara, de altfel, că ţara sa nu are nicio grabă de a opta pentru un tip de avion multirol sau altul. „Vom achiziţiona noi avioane numai când va deveni un lucru absolut necesar, care decurge din calitatea noastră de membri NATO, pentru că avioanele sunt foarte scumpe. Un avion ar putea costa peste 100 de milioane de euro”, a arătat premierul.

Potrivit planului de investiţii al Ministerului bulgar al Apărării, făcut public în aprilie 2011, pentru cumpărarea de armament şi proiectele de modernizare militară sunt prevăzute 2 miliarde de leva (un milion de euro) până în 2020. Aproape jumătate din această sumă ar urma să fie alocată achiziţionării de avioane multirol, în condiţiile flota de avioane sovietice a armatei bulgare se apropie de expirarea duratei de exploatare.

România nu are deocamdată o soluţie financiară pentru a achiziţiona avioane multirol şi se prefigurează o situaţie critică, pentru că în 2015 avioanele de vânătoare pe care le avem îşi epuizează durata de funcţionare, a declarat pre?edintele Traian Băsescu, după şedinţa CSAT din 15 decembrie 2011.

„Vă pot spune şi o temă care deocamdată nu are soluţii de finanţare: capacitatea noastră de apărare aeriană. Vorbim de aviaţia de vânătoare, de tip multirol. Se prefigurează o situaţie critică: în 2015 avioanele pe care le avem îşi epuizează durata de funcţionare, iar noi nu ne putem onora angajamentul NATO de a avea 48 de avioane care patrulează deasupra spaţiului aerian al României”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

„România nu este încă în poziţia de a spune că îşi va respecta obligaţiile asumate atunci când a intrat în NATO, şi anume de a contribui cu 48 de astfel de avioane la forţele NATO, dar şi la apărarea propriului teritoriu. Ce trebuie să evite România pentru a nu se decredibiliza ca stat membru NATO este să ajungem la situaţia în care alte ţări să vină să ne facă patrularea aeriană. Ea este şi costisitoare şi umilitoare din punct de vedere al capacităţii forţelor armate în general şi a forţelor aeriene în special”, a punctat preşedintele. „Deşi nu există finanţare în momentul de faţă, concluzia a fost că trebuie să găsim în cel mai scurt timp formule pentru a ne putea revitaliza forţele aeriene”, a adăugat Traian Băsescu.

Şeful statului a spus că trebuie găsită o soluţie în cel mai scurt timp pentru a înzestra forţele aeriene. „Este exclus să ne putem angaja pe un contract de 48 de avioane, putem să începem chiar şi cu un avion pe an”, a precizat şeful statului.

Întrebat dacă România a luat în calcul varianta achiziţionării de avioane în comun cu mai multe ţări vecine, Traian Băsescu a explicat că există un program propus de SUA, dar deocamdată „nu ştim nicio altă ţară care să fi intrat în acest program”.

În România, CSAT a aprobat în data de 23 martie 2010 achiziţionarea a 24 de avioane F-16 la mâna a doua de la Statele Unite, propunerea urmând să fie supusă aprobării Parlamentului. La începutul lunii august 2010, a expirat însă şi cel de-al doilea termen convenit de SUA şi România pentru plata primei tranşe din achiziţia avioanelor F-16 în uz, în valoare de 750 de milioane de dolari. Primul termen fusese fixat pentru 3 iunie 2010, dar SUA au mai acordat României o prelungire de două luni.

Premierul Emil Boc a declarat, la acel moment, că nu există bani pentru cele 24 de avioane F-16 second hand, afirmaţie întărită şi de fostul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a spus că achiziţia avioanelor multirol ar fi „de neacceptat”, pentru că România nu îşi permite să aloce 1% din PIB pentru achiziţii militare.

În aceste condiţii, Pentagonul urma să trimită României în primăvara acestui an o nouă ofertă de achiziţionare, cu o nouă eşalonare a plăţilor.
Întrebat la 2 iunie, într-o conferinţă de presă, dacă are noutăţi în legătură cu contractul privind achiziţionarea de avioane F-16, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a afirmat că este o negociere foarte complicată, pentru că la un moment dat va fi nevoie de anumite aranjamente de ordin financiar. „Sincer, cred că niciunul dintre cele două guverne nu este foarte dispus la ora actuală să intre, să se ocupe de un asemenea aranjament financiar”, a declarat Gitenstein.

El a adăugat că există mai multe variante care sunt explorate, iar unul dintre ele este aranjamentul financiar. „Am văzut o declaraţie a secretarului general al NATO şi al ministrului bulgar al apărării. Este ceva care s-ar putea discuta, respectiv o abordare regională. Eu ţin mult la acest subiect şi voi continua să acţionez”, a precizat ambasadorul SUA la Bucureşti.

Potrivit cotidianului Dnevnik, premierul bulgar Boiko Borisov a spus la sfârşitul lunii mai, la o conferinţă a NATO la Varna, că Bulgaria va coopera cu România, Croaţia şi Turcia pentru o posibilă „achiziţionare comună de avioane de luptă”.

Ministrul bulgar al apărării, Aniu Anghelov, a explicat că aceasta înseamnă că cele patru ţări vor beneficia de un „pachet comun de achiziţie”, dar fiecare aeronavă va aparţine exclusiv ţării care plăteşte pentru ea. Avioanele nu vor fi împărţite, iar ele vor fi livrate în conformitate cu specificaţiile făcute de fiecare ţară, a precizat Anghelov, citat de Sofia Echo.

Ulterior, şi ministrul croat al apărării a menţionat posibilitatea unei achiziţii comune de F-16. Croaţia este în stadii „iniţiale” de negociere cu România, Bulgaria şi Turcia pentru achiziţionarea comună a unor avioane de luptă F-16, a declarat la începutul lunii iunie ministrul croat al apărării, Davor Bozinovic, citat de cotidianul Vecernji List.