România se află, după doi ani de pandemie, în topul trist al excesului de mortalitate din cauza COVID-19 în întreaga lume. Țara noastră are și cel mai mare număr de decese de după Al Doilea Război Mondial, potrivit datelor oficiale al Institutului Național de Statistică.

România se află pe locul 7 mondial, cu 112.880 de decese în exces corelate COVID-19, în perioada 30 martie 2020-28 noiembrie 2021, potrivit The Economist. Adică o rată de exces de mortalitate de 590 la suta de mii de locuitori. Excesul de mortalitate din România, în comparație cu restul țărilor din UE, este menționat și în raportul Comisiei Europeane privind situaţia sănătăţii în țara noastră. Rata mortalităţii cauzate de COVID-19 până la finele lui august 2021 a fost cu aproape 12% mai mare în România decât media ţărilor Uniunii Europene.

Potrivit datelor oficiale, până pe 28 noiembrie 2021, au fost raportate 56.275 de decese din cauza COVID-19. Până vineri, 4 februarie 2022, în România, 60.450 de persoane diagnosticate cu infecție cu SARS – CoV – 2 au decedat, potrivit ultimului bilanț coronavirus.

În evaluarea The Economist, pe primul loc la decese neprevăzute este Bulgaria – cu o rată de exces de 916 de decese la 100 de mii de locuitori, urmată de Serbia, cu o rată de 762, și de Rusia, cu o rată de 748.

TOPUL negativ al deceselor COVID-19 în EXCES – România, pe locul 7 în lume

Sursa: The Economist

Excesul de mortalitate în România, vizibil din primul an de pandemie – 2020

În toamna primului an de pandemie, România înregistra un exces de mortalitate de 33%, potrivit datelor prezentate de The Economist. Astfel, în săptămâna 19 -25 octombrie 2020, după relaxarea din vară în urma stării de urgență de două luni din primăvară, numărul de decese „prognozat” de evoluția epidemiei – 4.907 a fost depășit cu 33%, ajungând la 6.512, menționează publicația The Economist. Datele sunt prezente în statisticile oficiale din România din acea perioadă.

Diferența s-a acumulat progresiv, cea mai mare diferență în 2020 fiind raportată în doar o lună, în noiembrie 2020 – depășirea a fost de 70%, în săptămâna 23-29 noiembrie 2020 fiind raportate 8.515 de decese ,față de cele 5.013 așteptate.

Despre recordul negru înregistrat de România în primul an de pandemie a vorbit și actualul ministru al Sănătății, vara trecută. Alexandru Rafila spunea, în august 2021, că „noi am avut cea mai mare mortalitate după cel de-al Doilea Război Mondial în lunile octombrie şi noiembrie 2020, au avut loc alegerile la începutul lunii decembrie, iar numărul de decese după data de 1 ianuarie să ştiţi că a fost destul de important. Din totalul de 34.000 de decese înregistrate în România datorită acestei boli, 16.400 au fost înregistrate după data de 1 ianuarie. Deci, în mod evident, evoluţia pandemiei, consecinţele asupra sănătăţii populaţiei şi asupra mortalităţii din România se datorează, de foarte multe ori, abordărilor politice şi politicianiste în ceea ce priveşte această pandemie”.

Potrivit INS, numărul deceselor înregistrate în luna octombrie 2021 a fost de 44.595 (22.717 bărbaţi şi 21.878 femei), cu 19.858 decese (9.796 bărbaţi şi 10.062 femei) mai multe decât în luna septembrie 2021. În același timp, INS menționa că în luna octombrie 2021 s-a înregistrat cea mai mare creștere a numărului de decese din întreaga perioadă de pandemie, după o perioadă de descreştere de 5 luni a numărului total de decese (aprilie-august). Țara noastră era pe primul loc în lume la rata mortalității COVID, la începutul lunii noiembrie 2021, cu 161 de morți la un milion de locuitori. La nivel mondial, doar alte trei țări au o rată a mortalității la 7 zile mai mare de 100.

Oficial, în anul 2020 România a înregistrat 16.000 de decese în contextul pandemiei de COVID-19.

Sursa: Raport State of Health in the EU Romania 2021

EXCESUL de decese, și în datele INS – România în pandemie, cea mai mare mortalitate după al Doilea Război Mondial

– ianuarie 1973 – 33.760 de români decedați
– noiembrie 2020 – 34.769 de români decedați
– octombrie 2021 – 44.595 de români decedați

Sursă: INS

Al doilea an de pandemie a făcut ravagii în România, în valul Delta – 2021

În toamnă, în valul 4 de coronavirus – Delta, dublat și de criza politică, excesul de decese înregistrat în mod real în România din cauza COVID-19 a fost de 132% în perioada vârfului valului Delta. Cele mai multe cazuri de decese au fost raportate pe 19 octombrie 2021, în ziua recordulu iabsolut din valul 4.

În săptămâna 18-24 noiembrie 2021, au murit 11.518 de români, o depășire de 132 la sută față de decesele așteptate” – 4.970. Numărul deceselor zilnice începuse să crească de la sfârșitul lunii octombrie 2021, pentru ca recordul negativ de decese să fie atins pe 2 noiembrie 2021 – 586. În ziua vârfului valului Delta, pe 19 octombrie 2021, cu 18.863 de cazuri pozitive, au murit 561 de români. al doilea record negativ din valul Delta.

Media deceselor înregistrate la 1 milion de locuitori de la debutul pandemiei şi până la sfârşitul lui august 2021 este cu 12% mai mare decât media ţărilor din Uniunea Europeană. În State of Health in the EU Romania 2021 se arată că numărul real al deceselor care au legătură cu COVID poate fi mai mare, din diverse motive, unul menționat fiind și cel al testării reduse.

Alte 18.500 de decese au fost raportate până la sfârşitul lui august 2021, pentru ca un alt record negativ de decese – peste 20.000 – să fie înregistrate în 3 luni, până în noiembrie 2021, cât timp a durat criza politică în România.

În România s-au înregistrat aproximativ 1.790 de decese la 1 milion de locuitori, comparativ cu o medie de 1.590 de decese la un milion de locuitori înregistrată la nivelul UE. Raportul privind starea sănătății nu a exclus raportarea deficitară a deceselor de către țara noastră: „În România, ca în multe alte ţări ale UE, numărul real al deceselor asociate COVID-19 poate fi mai mare decât numărul deceselor raportate, din cauza testării limitate, dar şi din cauza dificultăţilor legate de stabilirea cauzei decesului în perioada de debut al pandemiei. Numărul deceselor cauzate de COVID 19 nu include decesele posibil indirecte – de exemplu cele care provin de pe urma accesului redus la servicii medicale pentru pacienţii non-COVID şi cele în rândul persoanelor care nu au beneficiat de tratament de specialitate din cauză că s-au temut că vor contracta virusul”.