România primeşte bani de la UE pentru a accelera tranziţia la energie verde

Fondul pentru modernizare al Uniunii Europene a alocat, joi, 2,4 miliarde de euro pentru 31 de proiecte în şapte ţări beneficiare, printre care se numără şi România, pentru a contribui la modernizarea sistemelor lor energetice, la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în domeniul energiei, al industriei şi al transporturilor şi la îmbunătăţirea eficienţei energetice.

Comisia Europeană a transmis că aceasta este cea mai mare plată comună de până acum şi va impulsiona tranziţia verde a Europei.

Astfel, România va primi finanţare pentru noi capacităţi de producţie a energiei electrice din surse regenerabile, termoficare şi infrastructură de gaze pentru a înlocui energia pe bază de cărbune în ţara noastră.

„Uniunea Europeană a deblocat 2,4 miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare, pentru a finanţa 31 de proiecte din şapte ţări membre, inclusiv România. Sunt finanţate investiţii suplimentare în România (1,1 miliarde de euro), Cehia (un miliard de euro), Bulgaria (197 de milioane de euro), Polonia (47 de milioane de euro), Croaţia (88 de milioane de euro), Letonia (5 milioane de euro) şi Lituania (un milion de euro).

În cazul României, investiţiile vizează noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile, încălzire urbană şi infrastructură de gaz pentru a înlocui energia pe bază de cărbune”, anunţă europarlamentarul liberal Dan Motreanu.

Câți bani a primit România până acum

El arată că ”totalul plăţilor din Fondul pentru Modernizare, din ianuarie 2021 şi până astăzi, se ridică la aproximativ 7,5 miliarde de euro”.

„România este una dintre cele zece ţări din centrul şi estul UE cu venituri mai mici care primesc sprijin financiar prin Fondul de Modernizare în tranziţia lor către neutralitatea climatică. Finanţările vizează modernizarea sistemelor energetice, sporind eficienţa energetică şi facilitând o tranziţie echitabilă în regiunile dependente de cărbune.

Pe baza acestui sprijin financiar, statele beneficiare îşi vor reduce dependenţa de combustibilii fosili din Rusia, îşi vor îndeplini obiectivele climatice şi energetice pentru 2030 şi vor contribui la angajamentul UE de a atinge neutralitatea climatică până în 2050”, a afirmat liberalul. 

Ministrul Energiei, Virgil Popescu a anunţat la rândul lui că prin Fondul de Modernizare se vor face noi investiţii în infrastructura energetică din ţara noastră, după ce Consiliul BEI a aprobat şi confirmat plata, în valoare de 1,1 miliarde de euro.

Investiţiile prioritare sunt, potrivit ministrului: Schema MF 2023-1 RO 0-001: Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producţie de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană şi hidroelectrică pentru autoconsum; 250.000.000 EURO, Schema MF 2023-1 RO 0-002: Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producţie de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană şi hidroelectrică; 250.000.000 EURO, Schema MF 2023-1 RO 0-003: Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producţie de energie electrică produsă din surse regenerabile – energie solară, eoliană şi hidroelectrică pentru autoconsumul în instituţii publice; 200.000.000 EURO, Schema MF 2023-1 RO 0-004: Sprijin pentru modernizarea/reabilitarea reţelei inteligente de termoficare – Proiecte de tip B care nu intră sub incidenţa ajutoarelor de stat; 190.000.000 EURO, Schema MF 2023-1 RO 0-005: Sprijin pentru modernizarea/reabilitarea reţelei inteligente de termoficare – Proiecte de tip A care intră sub incidenţa ajutoarelor de stat; 60.000.000 EURO, Schema MF 2023-1 RO 0-006: Sprijinirea investiţiilor în noi capacităţi de producţie de energie electrică din surse regenerabile (solară şi eoliană) pentru consumul propriu al întreprinderilor din sectoarele agricol şi alimentar; 100.000.000 EURO

De asemenea, sunt recomandate pentru finanţare de către Comitetul pentru investiţii următoarele proiecte care vizează investiţii neprioritare (în sensul Directivei EU-ETS): MF 2023-1 RO 1-001 – Gazoductul Marea Neagră – Podişor; 85.544.422 EURO şi MF 2023-1 RO 1-002 – Gazoductul Gherceşti-Jitaru (inclusiv alimentarea cu energie electrică, protecţia catodică şi fibrele optice); 8.038.348 EURO.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed