Angajații din sectorul IT, din construcții, din producția de materiale de construcții, angajații sezonieri, cei din cercetare-dezvoltare sunt scutiți de anumite impozite și contribuții. În anumite zone ale economiei se plătește impozit ”specific”. Toate acestea sunt privilegii pe care diversele regimuri politice le-au acordat unor categorii profesionale. În plus, magistrații, militarii, polițiștii, jandarmii, pompierii, spionii dar și politicienii primesc pensii speciale. Aceștia toți sunt specialii României. Ceilalți plătesc impozit pe venit de 10%, contribuții cumulate de 35% și primesc pensii pe bază de contributivitate. Se pregătește o nouă categorie de speciali după ce Parlamentul a votat legea care îi scutește pe jurnaliști de plata impozitului pe venit de 10%.
Prima mare scutire a fost dată de Guvernul Năstase și anume impozit zero pentru programatori. Măsura a fost benefică pentru că România a devenit o atracție pentru marii investitori în domeniu, precum Oracle, HP etc. În prezent, sunt 100.000 de specialiști care contribuie cu 2,3% la PIB-ul României. Asociația patronală a industriei de software și servicii – ANIS – susține că facilitățile fiscale mențin industria IT românească competitivă în cursa cu alte țări care oferă programatorilor impozit zero pe venit și că deficitul de muncă din IT în UE este foarte mare, încât eliminarea facilităților fiscale în România ar duce la un exod masiv de specialiști. Într-un studiu făcut de două certătoare românce, Isabela Manelici, de la Universitatea Berkeley din Statele Unite, şi Smaranda Pantea, de la Universitatea de Economie din Praga, arată că bugetul pierde anual 80 milioane de euro cu scutirile de impozit pentru programatori însă statul câștigă o valoare adăugată de 25 de ori mai mare!
Tot de pe vremea Guvernării Năstase vin și pensiile speciale, după ce s-a adoptat legea 164/2001 privind pensiile militare de stat. S-a dorit atunci un tratament aparte pentru militari, acceptându-se un sistem de natură contributivă, bazat pe redistribuire care să suțină și să întărească solidaritatea intergenerațională, reprezentând „un drept garantat de stat”, care acoperă „riscurile activității militare precum și pierderile de venituri datorate invalidității, bătrâneții și decesului”. În 2010, în plină criză economică, pensiile militare devin pensii publice prin adoptarea Legii nr. 119 din 30 iunie 2010 privind stabilirea unor măsuri în domeniul
pensiilor. Odată cu redresarea economică, are loc din nou individualizarea sistemului,
prin apariția Legii nr. 223 din 24 iulie 2015 privind pensiile militare de stat.
în timp au apărut și alte categorii de beneficiari de pensii private. Judecătorii, procurorii, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor și procurorilor, precum și foștii judecători și procurori financiari și consilieri de conturi de la secția jurisdicțională care au exercitat aceste funcții la Curtea de Conturi, conform Legii nr. 303/2004 privind statutul procurorilor și judecătorilor, primesc pensie de serviciu, dacă au vârsta de 60 de ani și dovedesc vechimea minim necesară de 25 de ani. La fel și personalul auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și al parchetelor de pe
lângă acestea, personalul de specialitate criminalistică și personalul care ocupă funcții auxiliare de specialitate criminalistică, precum și tehnicienii criminaliști din cadrul parchetelor – conform Legii nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanțelor judecătorești și parchetelor.
Personalul aeronautic civil navigant profesionist din aviația civilă beneficiază de pensii de serviciu la împlinirea vârstei de 50 de ani și o vechime minimă de 20 de ani în specialitate pentru piloți, însoțitori de bord și parașutiști. Pensia de serviciu se acordă la 52 de ani și o vechime de minim 20 de ani de activitate în specialitate pentru navigatori, mecanici, operatori și ingineri.
Membrii corpului diplomatic și consular al României au dreptul de-a alege între pensia de serviciu și pensia pentru limită de vârstă din sistemul public. Pensia de serviciu se acordă la împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă dovedesc o vechime minimă de 15 ani în Ministerul Afacerilor Externe.
Funcționarii publici parlamentari din structurile de specialitate ale Parlamentului au dreptul la pensie de serviciu conform Legii nr. 215/2015 în următoarele condiții: la împlinirea vârstei de 60 de ani, dacă dovedesc un stagiu de cotizare de 30 de ani, din care minim 14 ani în Parlament. Acest drept se acordă și celor care depășesc sau nu 14 ani, însă pensia de serviciu se majorează sau micșorează cu 1% din baza de calcul, fără a depăși venitul brut la data pensionării.
Auditorii Curții de Conturi a României conform Legii nr. 7/2016 și Deciziei CCR 297/2012 beneficiază de pensie de serviciu la împlinirea vârstei standard de pensionare, dacă dovedesc o vechime de 14 ani în cadrul Curții de Conturi.
În prezent, numărul de beneficiari de pensii de servicu este de aproape 9.400 de persoane. Cei mai mulţi dintre aceștia, respectiv 3.929, sunt beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, în cazul acestora înregistrându-se şi cea mai mare pensie medie, respectiv 18.771 lei, din care 17.483 lei cota suportată din bugetul de stat, iar diferenţa din bugetul asigurărilor sociale de stat. De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României beneficiază 839 de persoane. Pensia medie era de 5.764 lei, din care 3.308 lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora este de 792 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.729 de lei (2.741 lei de la bugetul de stat). Potrivit CNPP, de Legea 83/2015 pentru completarea Legii 223/2007 privind statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România beneficiază 1.436 de pensionari, iar pensia medie se ridica la 11.351 lei, din care 7.773 lei suportaţi din bugetul de stat.
Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 607 persoane, media fiind de 8.127 lei, din care 4.170 de lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiază 1.793 pensionari, pensia medie fiind de 4.622 lei, din care 2.701 lei suportaţi din bugetul de stat.
Camera Deputaţilor a adoptat, pe 28 ianuarie, proiectul privind eliminarea pensiilor speciale. Proiectul prevede eliminarea pensiile speciale, cu excepţia pensiilor militarilor şi poliţiştilor. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis sesizarea Curţii Constituţionale cu privire la legea care elimină pensiile de serviciu ale magistraţilor, adoptată de Camera Deputaţilor. De asemenea, Avocatul Poporului (AP) a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) cu excepţie de neconstituţionalitate cu privire la această lege. Curtea Constituţională a României urmează să discute sesizările Instanţei supreme şi Avocatului Poporului în legătură cu Legea privind abrogarea unor prevederi referitoare la pensiile de serviciu.
Contribuabilii care desfășoară exclusiv activitate de inovare, cercetare-dezvoltare, definită potrivit OUG 57/2002 privind cercetarea științifică și dezvoltarea tehnologică, precum și activități conexe acesteia sunt scutiți de impozit pe profit în primii zece ani de activitate.
În 2015, în Monitorul Oficial a fost publicată o reglementare privind scutirea de impozit pe salariu pentru cei care lucrează în domeniul cercetării și dezvoltării, pe bază de proiect, cu contract individual de muncă. Sunt scutite de impozit veniturile din salarii şi asimilate salariilor dacă persoanele în cauză desfăşoară activitate de cercetare-dezvoltare şi inovare în baza unui contract individual de muncă, raport de serviciu, a unui statut special prevăzut de lege sau act de detaşare încheiat cu/la o unitate/instituţiede drept public sau de drept privat cuprinsă în sistemul naţional de cercetare-dezvoltare şi de inovare.
Mihai Tudose a promovat pe vremea când era șeful Comisiei economice din Camera Deputaților un proiect care ulterior a devenit lege prin care s-a eliminat impozitul pentru hoteluri și restaurante iar în loc a fost introdus un impozit fix, calculat în funcție de suprafața, locația, numărul de camere și de stele/margarete. Beneficiarii acestui act normativ au fost proprietarii de hoteluri și restaurante cu capacități mari.
Celebra Ordonanță 114, numită și a lăcomiei, a creat o categorie specială de salariu minim. Este vorba de 3.000 de lei pentru muncitorii din construcții, mai mult cu aproape 1.000 de lei față salariul minim stabilit pentru restul economiei. Măsura a fost păstrată de Guvernul Orban, chiar dacă restul OUG 114 a fost schimbată.
Se pregătesc și ziariștii. Parlamentul a adoptat definitiv proiectul de lege care îi scutește pe jurnaliști de plata impozitului pe drepturile de autor, proiect inițiat la începutul acestui an. Scutirea de impozitul pe venit se va aplica atât pentru contractele de muncă ale ziariştilor, cât şi pentru contractele de drepturi de autor, dar și pentru tehnicienii din presă. Se așteaptă promulgarea legii de către președintele Klaus Iohannis. Deocamdată, jurnaliștii plătesc contribuțiile sociale la nivelul salariului minim, nu în funcție de cât câștigă.
