Alexandru este programator la o companie foarte cunoscută cu sediul într-unul din blocurile de birouri din Pipera. Până anul trecut, pornea pe la 7.30 din faţa casei situată într-unul din cartierele noi de la marginea opusă a Bucureştiului, traversa tot oraşul şi pe la nouă ajungea la birou. De unde pleca în general la şase seara, iar drumul de întoarcere îi lua rareori sub o oră şi jumătate.
„Am făcut un calcul simplu şi mi-am dat seama că petreceam în trafic 14-15 ore pe săptămână, cam 60 de ore pe lună şi în jur de 650 de ore pe an dacă scădem concediul şi sărbătorile legale. Adică aproape o lună pe an ca să merg la muncă. Mi s-a părut mult prea mult, mai ales că am doi copii mici la care ajungeam seara extenuat, şi am căutat o soluţie“, povesteşte el.
După lungi discuţii cu şefii, aceştia au acceptat ca Alexandru să lucreze de acasă şi să-l mai vadă la birou doar la şedinţele lunare de bilanţ sau în ocazii speciale, cum ar fi implementarea unor proiecte foarte importante. În schimb, tânărul a acceptat o reducere cu 15% a salariului. „Nu prea simt reducerea de venituri, căci e practic vorba de banii pe care îi dădeam pe benzină şi pe mâncarea de la cantină. Însă timpul liber pe care l-am câştigat şi confortul de a nu mă mai consuma în traficul din Capitală sunt nepreţuite“, spune el.
