AcasăActualitateSă o spunem verde-n față: În România, politicienii de la putere țin...

Să o spunem verde-n față: În România, politicienii de la putere țin sus prețul energiei

Prețul energiei electrice din România este cel mai mare din Europa, cu excepția Serbiei, conform informațiilor în timp real transmise de platforma EU Energy. Dintre țările UE, România ocupă un dezolant loc întâi în ceea ce privește prețul electricității. Vineri, 28 octombrie, energia tranzacționată pentru ziua următoare costă în România 139 de euro, mai mare decât în Grecia (138 euro/MW), în Ungaria (136 euro/MW), Polonia (135 euro/MW). În statele din vest, cu excepția Italiei, unde e 136 euro/MW), prețul unui MW nu sare decât puțin de 110 euro. La fel ca noi sunt bulgarii, iar sârbii au 147 euro/MW.

Întrebarea care se pune este de ce avem astfel de prețuri ridicate în condițiile în care România încă dispune de capacități de generare (hidro, nuclear, termo, energie alternativă)? Pentru a răspunde trebuie să ne uităm la cine deține producția și resursele, ca să vedem cine are interesul unor prețuri ridicate, comparativ cu celelalte state, care nu dispun de o capacitate de producție însemnată.

Cine controlează resursele și producția de energie

Să luăm pe rând: Producția de termo care utilizează carbunii este deținută în totalitate de statul român, prin CEO Oltenia și CEO Hunedoara. Inclusiv minele de cărbuni. Producția de hidro, cu mici excepții, se află în mâna Hidroelectrica, companie de stat. Producția de energie nucleară este monopolul Nuclearelectrica, prin cele două reactoare atomoelectrice de la Cernavodă. Producția de energie din gaze naturale se împarte între stat și privat. Romgazul, prin centrala de la Iernut, arde gazul scos din solul românesc. Zona privată este reprezentată de OMV Petrom, prin unitatea de la Brazi. Însă 20% din OMV Petrom este deținută de Ministerul Energiei. Practic, statul este beneficiar al profitului companiei energetice. Privatul controlează energia eoliană și fotovoltaică, dar ponderea acesteia este consistentă doar în zielele cu vânt puternic sau în periada însorită, în cazul solarelor. Energia astfel produsă nu compensează ci se adaugă la producția din sursele convenționale.

Prin urmare, observăm că stăpânul producție și al resurselor este statul român. Și acel preț ridicat, în comparație cu alte state, este în beneficiul exclusiv al statului român. Avocatul Gabriel Biriș, specializat în fiscalitate, susține că statul român beneficiază de taxare și de dividende dar și de inflație, care e tot o taxare. În cadrul conferinței Forumul Economic Român, Biriș a spus că statul este principalul câştigător al creşterilor mari de preţuri la energie electrică şi gaze, în condiţiile în care 95% din creştere se duce la bugetul.

Practic, politicienii de la putere, deși prin declarații susțin că fac tot posibilul să reducă prețurile, au tot interesul să țină curentul și gazele scumpe. Controlând finanțele statului, ei sunt interesați să aibe resurse cât mai mari pentru a le plasa populist către masa electorală. Se merge mereu pe ideea că românul va găsi tot timpul o soluție pentru a răzbi prin criza energetică, iar când alegerile se apropie vor începe să curgă pomenile electorale: pensii, salarii, bani în plus pentru bugetari etc.

Profitul uriașe pentru companiile de stat

Se spune că e criză energetică. Însă bilanțurile companiilor energetice de stat arată bunăstare. Hidroelectrica a încheiat primul semestru din 2022 cu venituri de 4,7 miliarde de lei, în creştere cu 48% faţă de aceeaşi perioadă din 2021, în timp ce profitul net s-a majorat cu 56% la 2,6 miliarde de lei. Astfel, perla energiei româneşti a avut o marjă de profitabilitate de 55%. Romgaz a încheiat prima jumătate din 2022 cu un profit net de 1,7 miliarde de lei, dublu faţă de S1/2021, şi cu afaceri de 7,5 mld. lei, de trei ori mai mari. Nuclearelectrica a înregistrat un profit net de 1,2 miliarde lei în primul semestru din acest an, mai mare cu 216,8% față de perioada similară a anului trecut, după ce prețurile mari ale energiei au făcut ca vânzările de energie electrică să valoreze de aproape trei ori mai mult, deși cantitatea vândută a fost mai mică. Până și CEO Oltenia, companie care în utimii ani a fost învățată cu pierderile, va fi pe profit în acest an, și nu unul mic, ci chiar foarte mare. Președintele Consiliului Director, Daniel Burlan, a spus că în 2022 câștigul va fi suficient cât să acopere minusurile din anii trecuți. OMV Petrom, compania unde statul român e acționar, a crescut de peste cinci ori în primele nouă luni din 2022, faţă de perioada similară din 2021, de la 1,676 miliarde lei, la 9,156 miliarde lei, conform datelor prezentate de companie.

Piața energetică disfuncțională

Rugat de Money.ro să spună dacă e normal ca aceste prețuri să fie ridicate la noi în țară în raport cu cele din alte state, Gabriel Biriș a spus: ”Cred că piața este disfuncțională. Mulți furnizori s-au retras din piață din cauza plafonării prețurilor la energie și gaze, iar companiile care au preluat clienții acestora, așa numiții furnizori de ultimă instanță, au fost nevoite să apeleze la bursă, la Piața pentru Ziua Următoare, pentru că nu aveau cantitățile necesare pentru furnizare. Și pe PZU sunt prețuri mai ridicate. Și da, statul este beneficiar prin taxe, prin dividende, dar și prin inflație, care este o taxă”, a spus Biriș.

Statul – marele câștigător

Analistul Dumitru Chisăliță a făcut de asemenea un calcul privind beneficiile statului de pe urma prețului la curent. Acesta a extras datele de pe site ul ANRE privind prețurile medii ponderate și cantitățile furnizate de gaze, a extras datele privind producția și importul de gaze, a încercat un calcul al valorii redevențelor, dar și a profiturilor, impozitelor pe profit, a accizelor și TVA-ul încasat la buget și a încercat să estimeze câți din banii plătiți de un consumator casnic pentru un 1 kWh rămân în medie la furnizor și câți ajung la stat:

–    gaze naturale –  la furnizor rămân net circa 4%, iar în bugetul de stat ajung circa 73%,

–    energie electrică – la furnizor rămân net circa 2%, iar în bugetul de stat ajung circa 65%.

Chiar dacă calculele sunt aproximative și se bazează pe medii, se desprinde clar că bugetul de stat este principalul câștigător, iar petardele de fum – fie război, fie sancțiuni, fie piață liberă – au ca și scop să ascundă acest aspect și să ne îndrepte către un alt vinovat.

Dacă statul ar fi renunțat la jumătate din câștiguri, prețul gazelor și al energiei electrice din România ar fi fost similar cu cel din anul 2020, conchide analistul.

43 de miliarde de lei – câștigul statului

Statul român va încasa în acest an peste 43 de miliarde de lei din taxele și dividendele plătite de companiile din sectorul energetic. Calculul a fost făcut de Asociația Furnizorilor de Energie din România. Președintele AFEER, Laurențiu Urluescu, acuză statul că face compensare pe banii altora pentru că furnizorii nu primit nici un ban pentru schema care a început în aprilie: „Data trecută, cu OUG 118, prima decontare s-a făcut după 7 luni, acum, la OUG 27 deja au trecut 4 luni și încă nu s-a făcut nicio decontare. Toate aceste întârzieri de decontare trebuie suportate financiar de către furnizori.”

Mai exact, statul a plafonat prețurile la energie și gaze naturale. Furnizorii cumpără curent și gaze de la producători la prețuri de piață și vând apoi clienților la prețuri plafonate. Compensarea ar trebui să vină de la stat însă aceasta întârzie. Din această cauză, multe companii s-au retras de pe piață, iar clienții acestora au fost preluați de furnizorii de ultimă instanță. Însă nici aceștia nu o duc foarte bine, pentru că sunt nevoiți să bage mâna adânc în buzunare pentru a satisface toată masa de clienți.

Ultimele Articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.