AcasăEconomieSabin Sărmaş: Se face o confuzie. Se spune că vom avea cloud...

Sabin Sărmaş: Se face o confuzie. Se spune că vom avea cloud guvernamental şi nu vom mai umbla după hârtii. Fals! Putem umba după hârtii în acelaşi fel / Faptul că SRI asigură securitatea cibernetică pentru cloud, nu implică acces la date

News.ro: Domnule Sărmaş, numele dumneavoastră era dat ca sigur pentru Ministerul Digitalizării. Până la urmă, de ce nu aţi mai ajuns ministru?

Sabin Sărmaş: În politică, un lucru e sigur: nimic nu e sigur niciodată. Nominalizarea unui ministru e o decizie politică, ţine de partidul din care faci parte şi de premier. A avut o pondere importantă distribuţia regională a portofoliilor de miniştri. Pe de altă parte, sunt extrem de implicat în demersul pe care România îl are de a găzdui conferinţa ITU –  International Telecommunication Union. Sunt preşedintele desemnat al acestei conferinţe şi când mă implic într-un proiect o fac cât de mult pot. Şi din această cauză, nu am făcut niciun demers personal pentru funcţia de ministru, nu am avut discuţii serioase pe această temă.

Când vorbiţi despre distribuţia regională a ministerelor, spuneţi că Ardealul, de unde proveniţi, a primit deja Ministerul Fondurilor Europene, pentru Marcel Boloş, şi era rândul Sudului să primească un minister. Şi a fost ales Sebastian Burduja, liderul PNL Sector 1.

Sabin Sărmaş:  Aşa este. Şi mai avem un minister extrem de important: Afacerile Interne, unde îl avem ministru pe domnul Bode (liderul PNL Sălaj – n.r.).

Săptămâna trecută, când eraţi dat ca sigur pentru Ministerul Digitalizării, presa scria că aveţi susţinerea lui Emil Boc. Apoi, am citit că, de fapt, nu aţi mai fost susţinut de Emil Boc. Deci în ce relaţii sunteţi cu Emil Boc?

Sabin Sărmaş:  În relaţii foarte bune. De obicei, modul meu de a face politică e bazat pe consens, pe negociere, fie că o fac în interiorul partidului sau în raport cu celelalte formaţiuni politice. Aşa decurge şi relaţia de la Cluj. Suntem o organizaţie puternică, care are dreptul de a se manifesta în interiorul partidului pentru o poziţie de acest tip. Pentru un oraş ca şi Clujul, era important să ai un portofoliu de ministru, dar când logica de partid este una mai mare, la nivel naţional, acest lucru nu-ţi este garantat.

Câţi bani din PNRR sunt alocaţi pentru digitalizare şi care ar trebui să fie priorităţile României?

Sabin Sărmaş:  Priorităţile sunt deja stabilite în PNRR. Următorul ministru al Digitalizării nu are o foarte mare flexibilitate din acest punct de vedere. Ne-am asumat un plan în faţa Comisiei Europene şi trebuie să-l urmăm. Viteza şi prioritizarea pot fi diferite. Dar fac o paranteză: este greşit ca în digitalizare, cercetare şi inovare să ne raportăm în perioada următoare doar la fondurile din PNRR, sunt şi fondurile structurale, tradiţionale, care sunt la fel de importante, dar de care noi am uitat. În PNRR avem 2,9 miliarde de euro alocate în mod direct pentru digitalizare, dar componenta de digitalizare se regăseşte şi în managementul de energie, şi în sectorul green (verde), şi în infrastructura de smart city. Sunt câteva proiecte esenţiale: cloud-ul guvernamental, cu o valoare de peste jumătate de miliard de euro, dacă luăm în calcul şi serviciile de migrare a soluţiilor. Infrastructura cloud-ului e cam 370 de milioane, iar 190 – migrarea. Un alt pilon important este identitatea electronică şi semnătura electronică: 200 de milioane alocate. Apoi ne ducem pe componente sectoriale: educaţia are o sumă consistentă, aproximativ 480 de milioane, plus universităţile cu alte 240. Sănătatea – 400 de milioane. Sistemul judiciar – aproximativ 130. Companii mici şi mijlocii – 500 de milioane. Competenţe digitale – 100 de milioane de euro. Domeniul fiscal – aproape 300 de milioane. Sunt sume absolut fabuloase, extrem de mulţi bani. E o oportunitate fără precedent, important e cum reuşim noi ca instituţii să ne organizăm şi să absorbim aceşti bani. Aceasta este marea provocare.

Ce înseamnă acest cloud guvernamental? Pe înţelesul tuturor .

Sabin Sărmaş:  E o infrastructură care înlocuieşte toate micile centre de date sau micile servere din instituţiile publice cu o platformă care va fi suport pentru a rula aplicaţii într-o manieră centralizată. Pe scurt, nu mai avem servere la Casa de pensii, la ANAF, care nu sunt sigure din punct de vedere cibernetic, care cad în fiecare zi, ci avem o platformă unică pe care stau toate aceste servicii publice electronice. E un fel de mare computer, cu patru centre de date în ţară. E o platformă unică pe care punem aplicaţii şi pe care noi le accesăm ca să scoatem o adeverinţă, să facem o plată sau să solicităm o autorizaţie de construcţie. Repet, e o platformă unică, care reuşeşte să ajute foarte mult statul român, să avem servicii mai performante şi de o claritate mai bună.

”Nu există vreo instituţie a statului român – niciuna –  care să fie capabilă să construiască infrastructura de cloud”

Există deja o dispută despre cine ar trebui să se ocupe de acest cloud guvernamental. Unii spun că SRI şi STS, alţii susţin că firme din zona privată. Pentru ce optaţi?

Sabin Sărmaş:  Serviciile publice electronice în toate statele lumii, acolo unde avem performanţă, sunt livrate de către o agenţie de guvernare (a statului). Peste tot în lume, nu există excepţie. Deci avem o agenţie de guvernare care dă servicii publice electronic în colaborare cu companiile. Oricum nu există în România vreo instituţie a statului român – niciuna-  care să fie capabilă să construiască infrastructura de cloud. Tot la companii vom ajunge, care ne vor furniza echipamente,  le vor configura, vor instala componentele software.

Nici SRI sau STS n-ar putea construi cloud-ul?

Sabin Sărmaş:  Aşa cum arată astăzi ordonanţa de urgenţă care atribuie rolurile fiecărui actor implicat în cloud-ul guvernamental, respectiv SRI, STS şi Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR), fiecare instituţie are competenţe pe diferite niveluri ale cloud-ului guvernamental. Dar nu ele sunt cele care implementează soluţia de cloud. Pe atribuţiile sale, STS va organiza o licitaţie, va cumpăra echipamente, cineva le va instala şi le va preda pentru gestionare către STS. Pe componenta ADR, la fel. Se va ţine această colaborare cu companiile private. Important este cât de performant va fi acest cloud guvernamental, pentru că dacă nu va fi unul performant, avem două scenarii: fie instituţiile publice nu vor avea servicii performante, fie instituţiile publice vor merge către alţi furnizori de servicii de cloud, iar cloud-ul guvernamental va rămâne nepopulat.

În cel mai bun scenariu, cum ar trebui să fie construit cloud-ul guvernamental?

Sabin Sărmaş:  Exact ca în Marea Britanie, unde instituţiile publice au un catalog de servicii ce ţin de cloud şi îşi aleg serviciul de care au nevoie. Dacă mâine au nevoie de un server pentru e-mail, îl accesează de acolo. Dacă mâine au nevoie de o aplicaţie care să le gestioneze nişte baze de date, o solicită din acel catalog. Instituţiile trebuie să aibă cele mai bune servicii la dispoziţie, pentru că vor veni, spre exemplu, companiile româneşti – care lucrează pentru alte guverne sau companii din alte ţări – şi vor dori să lucreze cu cele mai bune tehnologii, cele mai actuale. Atunci cloud-ul va trebui să le pună la dispoziţie acele unelte pentru a avea cele mai bune servicii publice digitale.

Deci statul ar trebuie să coordoneze această activitate şi să apeleze la firmele de pe piaţa liberă pentru anumite servicii.

Sabin Sărmaş:  Aşa este. Nu facem acest cloud pentru o instituţie, ci pentru cetăţean. Cetăţeanul trebuie să aibă parte de cele mai bune servicii. Ca să aibă parte de cele mai bune servicii, trebuie să ai cele mai bune soluţii care există în piaţă, soluţii updatate zi de zi, ceea ce reuşeşte să facă piaţa, pentru că instituţiile de multe ori rămân în spate câţiva paşi. De asta e importantă colaborarea cu mediul privat.

”Legea care ne scapă de birocraţie şi de transportul hârtiei dintr-o parte în alta”

Când va exista acest cloud guvernamental, eu, cetăţean, voi scăpa de drumurile pe care trebuie să le fac la instituţiile statului? Voi scăpa de dus adeverinţe şi de copii după buletin? Vor vedea funcţionarii publici, printr-un click, toate documentele necesare?

Sabin Sărmaş:  Răspunsul e nu. Se face o confuzie. Cloud-ul e văzut ca o soluţie pentru toate problemele de birocraţie şi de lipsă a digitalizării. Nu esta asta. Dacă într-o plasă punem becuri şi baterii, becurile nu vor ilumina. Trebuie conectate la baterii. Dacă plasa e cloud-ul şi punem toate soluţiile informatice la un loc, adică becurile şi bateriile, asta nu înseamnă că vor comunica între ele. Interoperabilitatea este cea care ajută sistemele informatice să comunice între ele. Platforma de interoperabilitate este cea care asigură schimbul de date între două, trei, patru zece mii de soluţii informatice distincte. Şi la nivelul instituţiilor publice din România, şi în societate în general se face o confuzie. Se spune: când o să avem cloud, pentru că punem toate soluţiile în acelaşi loc, ele vor discuta între ele de unele singure, şi atunci cetăţenii nu vor umbla după hârtii. Fals! Putem să avem cloud şi să umblăm după hârtii în acelaşi fel şi să avem doar nişte soluţii informatice mai bune, mai performante, mai prietenoase, care nu se blochează. Eliminarea acestui rol de poştaş, pe care fiecare cetăţean român îl are, de a lua hârtia de la o instituţie şi de a o duce la cealaltă, se realizează prin interoperabilitate: conectarea bazelor de date din fiecare instituţie. Deci sunt două lucruri separate.

Şi odată cu acest cloud am putea demara şi procesul de interoperabilitate?

Sabin Sărmaş:  Da. Cloud-ul ajută. Platforma de interoperabilitate, în sine, poate să stea pe infrastructura de cloud sau poate să stea pe altă infrastructură până avem cloud-ul. Toată lumea aşteaptă după cloud, mulţi nu mai fac nimic în România, nu mai cumpără servere, nu mai cumpără centre de date, aşteaptă cloud-ul să-şi pună soluţiile acolo. E bine şi e rău. Eu cred că se pot găsi soluţii tranzitorii: să stăm într-un cloud privat şi să ne mutăm apoi în cloud-ul public. Aşa şi cu interoperabilitatea: putem să mergem înainte. Platforma de cloud guvernamental nu e foarte complicat de implementat. E un proiect de câteva luni, odată ce procedura de achiziţie este finalizată.

Există totuşi riscul ca eu, cetăţeanul, să rămân la rolul de poştaş al statului chiar şi cu acest cloud guvernamental, asta spuneţi?

Sabin Sărmaş:  Fără interoperabilitate, rămâneţi sigur. Interoperabilitatea e cheia eliminării birocraţiei.

În cât timp ar trebui să avem acest sistem de interoperabilitate funcţional?

Sabin Sărmaş:  Am scris o lege la nivelul Comisiei de tehnologie a informaţiei, pe care o conduc. Noi sperăm ca într-o lună de zile să o avem adoptată. Procesul e transpartinic, tot Parlamentul susţine legea. Odată adoptată această lege, depinde mult de minister cât de repede se mişcă şi de Autoritatea pentru Digitalizare. Noi am trasat nişte termene clare: în 8 luni ar trebui să demareze licitaţia pentru platforma de interoperabilitate. În cel mai rău scenariu, într-un an pot să finalizeze procesul de licitaţie, iar implementarea durează încă un an de zile. Sunt variante în care acest proces se poate întâmpla şi într-un an, dar în cel mai rău caz în doi ani de zile ar trebui să avem principalele registre de date – evidenţa populaţiei, registrul auto şamd – toate integrate cu platforma de interoperabilitate şi noi să nu mai fim poştaşi.

Deci aceasta e legea-cheie care mă va face pe mine să nu mai plimb hârtii de la o instituţie la alta.

Sabin Sărmaş:  Absolut. Se schimbă paradigma. Noi nu ne putem decupla de la ideea de hârtie. Hârtia are un triplu rol: de a prezenta informaţia, de a transporta informaţia de la o instituţie la alta şi de a o stoca în arhive. Astăzi lucrurile stau altfel: informaţia se stochează în cloud sau pe un server, se transportă în mediul online prin internet sau prin această platformă de interoperabilitate şi se prezintă pe un device – telefon, ecran de laptop. Legea aceasta spune: nu hârtia este la baza serviciului public, ci informaţia. E legea care ne scapă de birocraţie şi de transportul hârtiei dintr-o parte în alta.

Folosindu-se de cloud-ul guvernamental, nu există riscul ca SRI au STS să intre prea mult în viaţa mea privată?

Sabin Sărmaş:  E o horă a neîncrederii în România pe povestea cu cloud-ul. Instituţiile publice n-au încredere între ele, cetăţenii n-au încredere în instituţiile publice, instituţiile publice n-au încredere în companii private, mai ales când vorbim de date. Din punct de vedere tehnic, dacă securitatea cibernetică este asigurată de SRI pentru cloud-ul guvernamental – şi e bine! O spun deschis: sunt cei mai buni pe securitate cibernetică, cea mai competentă instituţie. Şi prin lege are această atribuţie de a asigura securitatea cibernetică pentru diverse sisteme informatice. Deci dacă SRI asigura securitatea cibernetică pentru cloud, nu înseamnă că are acces la date. Acele date sunt criptate. Riscul nu există.

”Dacă renunţăm la facilităţile pentru IT-işti, ne vom împuşca singuri în picior”

Nu ar fi cazul ca IT-iştii din România să nu mai fie scutiţi de impozit? Nu vi se pare o discriminare?

Sabin Sărmaş:  Trebuie să subliniem un lucru foarte important: România, din punct de vedere IT&C, este pe o piaţă globală. Ne batem la nivel mondial. Noi, dacă mâine scoatem aceste facilităţi, nu mai suntem competitivi la nivel regional, cel puţin. Pierdem acest avantaj. Moldovenii, în parcurile tehnologice de lângă Chişinău, au un impozit de doar 9% pentru angajaţi, deci mult sub noi. Statele acordă aceste avantaje ca să ţină companiile prezente şi IT-iştii în ţară, să nu-i facă să plece în altă parte. Repet: dacă renunţăm la aceste facilităţi, vom pierde în competiţie cu Ucraina, cu Belarus, Cehia, Bulgaria. Ne vom împuşca singuri în picior. E o industrie care nu şi-a terminat parcursul, e o industrie în tranziţie către start-up-uri, care va produce mai multă proprietate intelectuală, care va aduce mai multă valoare adăugată în România. Ne vom putea opri din aceste facilităţi atunci când ne vom maturiza. Când vom avea trei-patru companii de tip unicorn în România, ca UiPath şi alte companii de sute de milioane de euro start-up-uri, vom putea spune: e în regulă, hai să vedem ce facilităţi dăm pentru cei care creează start-up-uri în România,  nu ne mai interesează atât de mult facilităţile fiscale pentru IT-işti. Nu-mi place să mă uit în curtea vecinului, dar sunt şi alte domenii, cum ar fi cel al construcţiilor, care sunt mult mai favorizate decât IT&C. Iar domeniul IT&C în România se duce către 8% din PIB. În afară de agricultură nu avem ceva similar.

”Vasluiul şi Teleormanul sunt judeţe cu foarte multe şcoli neconectate”

Sunt toate şcolile din România conectate la internet?

Sabin Sărmaş:  Din păcate, răspunsul este nu. Avem vreo 1.400 de şcoli neconectate la internet.

O cifră mare.

Sabin Sărmaş:  Da, sunt judeţe cu zero şcoli neconectate la internet – Clujul, Harghita, Gorj. Vasluiul şi Teleormanul sunt judeţe cu foarte multe şcoli neconectate, unde nu poţi să spui că ai zone montane, zone în care se ajunge greu cu infrastructura de internet. Am propus o lege în Parlament, alături de colegul meu George Tuţă, care săptămâna viitoare va intra în plen, denumită ”Internetul pentru toţi”, prin care să accelerăm crearea de infrastructură de internet pentru toate instituţiile şi autorităţile publice, care sunt obligate ca în trei ani de la adoptarea legii să se conecteze la internet. Sper ca în trei ani să vorbim de zero şcoli neconectate la internet din cele 1.400, deşi, să fim oneşti, nu doar lipsa de infrastructură ţine această cifră atât de ridicată, ci şi lipsa de acţiune a unor autorităţi.

Aţi pomenit despre conferinţa ITU şi am citit în presa de specialitate că e comparabilă cu un summit NATO. Nu e totuşi o comparaţie exagerată? De ce este atât de importantă?

Sabin Sărmaş:  Nu este exagerată, pentru că are o reprezentativitate mai mare decât NATO. ITU este cea mai veche organizaţie a Naţiunilor Unite. Nu e puţin lucru. Conferinţa reuneşte 193 de state membre şi este o organizaţie tehnică, la nivel guvernamental, dar are în interior nu doar state membre, ci şi reprezentanţi academici şi din industrie. Are o reprezentativitate foarte mare – de aici vine şi forţa ei. Toate rezoluţiile pe care ITU le adoptă au aplicabilitate în toate cele 193 de state. Este cel mai important eveniment al ITU, unde, dincolo de rezoluţii, se va alege şi viitorul preşedinte pentru următorii patru ani – şi avem o competiţie interesantă la vârful ITU între un candidat american şi unul rus. E o şansă fără precedent pentru România. Noi nu am mai avut niciodată această şansă, ca stat, de a decide la nivel mondial politici la nivel IT&C: vorbesc de securitatea internetului, securitate cibernetică, protecţia datelor şi a vieţii private, inteligenţa artificială. Vor veni în România peste 2.000 de delegaţi din 193 de ţări, vor fi între 80 şi 100 de miniştri de resort la Bucureşti.  Ca reprezentativitate, suntem dincolo de un summit NATO sau un eveniment al Comisiei Europene.

 

Info Plus – Cine e Sabin Sărmaş

Deputat PNL la prima legislatură, Sabin Sărmaş conduce Comisia de tehnologie a informaţiei din Camera Deputaţilor. În luna ianuarie, numele său a fost vehiculat pentru funcţia de ministru al Digitalizării, după demisia lui Florin Roman, însă PNL l-a promovat, în final, pe Marcel Boloş în guvern. Săptămâna trecută, Marcel Boloş a fost mutat la Ministerul Fondurilor Europene, după demisia lui Dan Vâlceanu, iar Sabin Sărmaş a fost din nou vehiculat ca viitor ministru al Digitalizării. Însă conducerea PNL a optat pentru Sebastian Burduja, liderul PNL Sector 1, în condiţiile în care Ardealul are deja doi miniştri în Executiv – Lucian Bode (Interne) şi Marcel Boloş (Fonduri Europene). În timpul guvernului Orban, Sabin Sărmaş a condus Agenţia pentru Digitalizarea României.

 

 

Ultimele Articole