Deficitul bugetului general se află la limita de 3%, cheltuielile cu investițiile au scăzut dar cele cu salariile bugetarilor au crescut vertiginos, deficitul comercial și cel de cont curent sunt din ce în ce mai mari iar rata inflației din 2018 a fost de 3,3%. Acestea sunt șase dintre datele care nu arată deloc bine în economia românească, conform Raportului anual 2018, prezentat de Mugur Isărescu. Guvernatorul a mai adăugat și a șaptea situația care a bulversat economia, și anume adoptarea OUG 114, zisă și a lăcomiei. Totodată, Isărescu ne-a dat și 12 vești bune: continuă creșterea economică, piața muncii s-a detensionat spre finalul lui 2018, cota de piață a României în UE a crescut, datoria publică a țării noastre raportată la PIB încă e printre cele mai scăzute de comunitatea europeană, datoria externă a crescut ușor însă onorarea acesteia s-a diminuat, rezervele internaționale s-au menținut la nivel ridicat, rata inflației a început să scadă spre sfârșitul lui 2018, ratele dobânzilor pe piața interbancară s-au diminuat, leul s-a mai stabilizat, a crescut nivelul creditelor acordate sectorului privat, creditele neperformante sunt pe o pantă descendentă iar rentabilitatea sistemul bancar românesc crește.
Veștile proaste
Bugetul general consolidat se află la limita de 3% din cauza creșterii cheltuielilor statului român într-un ritm mai accentuat decât creșterea veniturilor. Iar respectivele cheltuieli nu s-au dus către investiții, adică acel capitol care aduce bunăstare în timp, ci pe salarii, pensii, ajutoare sociale, subvenții. Adică bani pentru care trebuie să ne împrumutăm.
Guvernatorul a spus că în 2018 conduita politicii fiscale nu s‐a plasat pe coordonate anticiclice. Mai exact s-a pompat în creștere deși economia oricum creștere. Salariile și pensiile mărite din pix au alimentat consumul, cel care a fost principalul motor al creșterii economice.
Respectivele cheltuieli nu s-au dus însă în investiții. Investițiile au scăzut, performanța României în planul acumulării de capital a rămas modestă comparativ cu a celorlalte economii din regiune.
Deficitele gemene, comercial și de cont curent, se adâncesc tot timpul pentru că cererea internă nu se poate satisface din producția autohtonă. Astfel, apelăm la importuri tot mai mult.
Soldul contului curent se plasează pe o poziție nefavorabilă, inclusiv în context
european, și nu a mai fost finanțat în întregime din surse stabile de capital.
Anull 2018 a stat sub semnul unor șocuri inflaționiste manifestate la nivelul componentelor exogene ale indicelui prețurilor de consum.
Ordonanța 114, zisă și a lăcomiei a fost o surpriză neplăcută pentru mediul de afaceri românesc, în special pentru sectoarele energiei, bancare, jocurilor de noroc.
Veștile bune
În anul 2018, creșterea economică s‐a situat la un nivel înalt, deși în atenuare față de
anul precedent. Totuși, cererea excedentară de consum, alimentată de politicile guvernamentale, a continuat să erodeze contul curent.
Cererea robustă a fost susținută de menținerea tensiunilor pe piața muncii, din perspectiva salariilor și a ocupării. Însă, spre finalul lui 2018, am avut o ușoară scădere a tensiunii respective. În 2018, salariile la privat și stat au crescut, chiar dacă spre sfârșitul anului am avut parte de scăderi.
Deteriorarea contului curent din ultimii ani nu a fost însoțită de erodarea cotei de piață a exporturilor, care, de altfel, a continuat să se îmbunătățească.
Datoria publică are o compoziție echilibrată pe tipuri de deținători
și se menține la un nivel scăzut comparativ cu majoritatea statelor europene. ”Îndatorarea țării arată bine, ponderea datoriei nu a crescut ca pondere în PIB. Suntem la 35% datorie publică în PIB, printre țările cu cea mai mică datorie. Agențiile de rating văd asta, iar împrumuturie României se fac în volume mari și la dobânzi mici. Problema nu este asta ci ce anume facem cu banii”, a spus Mugur Isărescu.
Datoria externă a crescut ușor, dar efortul pentru onorarea acesteia s‐a diminuat.
Rezervele internaționale s‐au menținut la un nivel ridicat și în limitele recomandate din perspectiva adecvării. Stocul de aur s‐a menținut la nivelul de circa 104 tone, din care peste 61 de tone aflate în custodie la Banca Angliei .
Rata anuală a inflației IPC s‐a poziționat pe o pantă ascendentă în prima jumătate
a anului 2018, reintrând în noiembrie în intervalul de variație al țintei staționare.
După o accelerare în prima parte a anului, inflația de bază s‐a plasat la finele lui 2018
la același nivel ca în decembrie 2017, similar parcursului prețurilor producției industriale.
Spre finele lui 2018, Robor a început să scadă.
În 2018, am avut o relativă stabilitate a cursului de schimb al leului față de euro. De asemenea, s-a consemnat o volatilitate mai redusă comparativ cu monedele din regiune.
2018 a consemnat un avans important al creditului în monedă națională.
De asemenea, calitatea activelor bancare a continuat să se îmbunătățească, pe fondul avansării procesului de curățare a bilanțurilor.
Iar sistemul bancar românesc a intrat pe o pantă a rentabilității.
