Scutaru: România va rămâne din 2015 atât fără avioane, cât şi fără cei mai buni piloţi militari

„Practic constatăm că în mandatele preşedintelui Băsescu, România va ajunge să nu mai aibă aviaţie militară cu reacţie. Grav este nu numai că vom rămâne fără avioane, dar vom rămâne şi fără piloţi fiindcă neavând ce să mai zboare ei se vor reorienta spre aviaţia civilă”, a spus, joi, vicepreşedintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaţilor, George Scutaru, după ce şeful statului Traian Băsescu a declarat, la finalul şedinţei CSAT, că România nu are deocamdată soluţii de finanţare pentru programul multirol.

 

Potrivit unei informări puse la dispoziţie de Statul Major al Forţelor Aeriene şi citată de liberalul Scutaru, în fiecare an, circa 30 de piloţi militari părăsesc sistemul, astfel încât pe termen mediu există riscul ca Armata să rămână fără piloţi experimentaţi. „Ştie preşedintele Băsescu că un pilot militar se formează în minim şapte ani, pregătirea sa costând statul român minim 5 milioane de dolari?”, a completat George Scutaru.

 

De asemenea, Scutaru a atras atenţia că România va ajunge în situaţia de a cere NATO misiuni de protecţie aeriană a spaţiului naţional. „Vom fi pe acelaşi plan cu state precum Albania, Estonia, Letonia şi Lituania”, a mai spus vicepreşedintele Comisiei de Apărare, care a adăugat că, potrivit unor studii internaţionale, în 2010, România avea cele mai mici cheltuieli pentru apărare pe cap de locuitor din NATO, adică 34 de dolari, în timp ce Albania cheltuia 39 de dolari, Bulgaria 45 de dolari, Ungaria 60 de dolari, iar Polonia 123 de dolari.

 

În ceea ce priveşte decizia de a trimite o fregată în Oceanul Indian, liberalul George Scutaru a comentat că aceasta va avea mai mult un rol simbolic, întrucât armamentul cu care este echipată nu poate fi comparat cu cel cu care sunt dotate vasele altor state dislocate în zonă.

 

România trebuie să evite situaţia „umilitoare şi costisitoare” de a-şi vedea asigurată patrularea aeriană de către alte ţări, în condiţiile în care nu are bani pentru a achiziţiona avioane multirol,iar durata de funcţionare a flotei se epuizează în 2015, a avertizat joi preşedintele Traian Băsescu.

România nu are deocamdată o soluţie financiară pentru a achiziţiona avioane multirol şi se prefigurează o situaţie critică, pentru că în 2015 avioanele de vânătoare pe care le avem îşi epuizează durata de funcţionare, a declarat şeful statului, după şedinţa CSAT.

 

„Vă pot spune şi o temă care deocamdată nu are soluţii de finanţare: capacitatea noastră de apărare aeriană. Vorbim de aviaţia de vânătoare, de tip multirol. Se prefigurează o situaţie critică: în 2015 avioanele pe care le avem îşi epuizează durata de funcţionare, iar noi nu ne putem onora angajamentul NATO de a avea 48 de avioane care patrulează deasupra spaţiului aerian al României”, a declarat preşedintele Traian Băsescu.

„România nu este încă în pozi?ia de a spune că î?i va respecta obliga?iile asumate atunci când a intrat în NATO, ?i anume de a contribui cu 48 de astfel de avioane la for?ele NATO, dar ?i la apărarea propriului teritoriu. Ce trebuie să evite România pentru a nu se decredibiliza ca stat membru NATO este să ajungem la situa?ia în care alte ?ări să vină să ne facă patrularea aeriană. Ea este ?i costisitoare ?i umilitoare din punct de vedere al capacită?ii for?elor armate în general ?i a for?elor aeriene în special”, a punctat preşedintele. „De?i nu există finan?are în momentul de fa?ă, concluzia a fost că trebuie să găsim în cel mai scurt timp formule pentru a ne putea revitaliza for?ele aeriene”, a adăugat Traian Băsescu.

 

Şeful statului a spus că trebuie găsită o soluţie în cel mai scurt timp pentru a înzestra forţele aeriene. „Este exclus să ne putem angaja pe un contract de 48 de avioane, putem să începem chiar şi cu un avion pe an”, a precizat şeful statului.

 

Întrebat dacă România a luat în calcul varianta achiziţionării de avioane în comun cu mai multe ţări vecine, Traian Băsescu a explicat că există un program propus de SUA, dar deocamdată „nu ?tim nicio altă ?ară care să fi intrat în acest program”.

 

În România, CSAT a aprobat în data de 23 martie 2010 achiziţionarea a 24 de avioane F-16 la mâna a doua de la Statele Unite, propunerea urmând să fie supusă aprobării Parlamentului. La începutul lunii august 2010, a expirat însă şi cel de-al doilea termen convenit de SUA şi România pentru plata primei tranşe din achiziţia avioanelor F-16 în uz, în valoare de 750 de milioane de dolari. Primul termen fusese fixat pentru 3 iunie 2010, dar SUA au mai acordat României o prelungire de două luni.

Premierul Emil Boc a declarat, la acel moment, că nu există bani pentru cele 24 de avioane F-16 second hand, afirmaţie întărită şi de fostul ministru al finanţelor, Sebastian Vlădescu, care a spus că achiziţia avioanelor multirol ar fi „de neacceptat”, pentru că România nu îşi permite să aloce 1% din PIB pentru achiziţii militare.

În aceste condiţii, Pentagonul urma să trimită României în primăvara acestui an o nouă ofertă de achiziţionare, cu o nouă eşalonare a plăţilor.

Întrebat la 2 iunie, într-o conferinţă de presă, dacă are noutăţi în legătură cu contractul privind achiziţionarea de avioane F-16, ambasadorul SUA la Bucureşti, Mark Gitenstein, a afirmat că este o negociere foarte complicată, pentru că la un moment dat va fi nevoie de anumite aranjamente de ordin financiar. „Sincer, cred că niciunul dintre cele două guverne nu este foarte dispus la ora actuală să intre, să se ocupe de un asemenea aranjament financiar”, a declarat Gitenstein.

El a adăugat că există mai multe variante care sunt explorate, iar unul dintre ele este aranjamentul financiar. „Am văzut o declaraţie a secretarului general al NATO şi al ministrului bulgar al apărării. Este ceva care s-ar putea discuta, respectiv o abordare regională. Eu ţin mult la acest subiect şi voi continua să acţionez”, a precizat ambasadorul SUA la Bucureşti.

 

Potrivit cotidianului Dnevnik, premierul bulgar Boiko Borisov a spus la sfârşitul lunii mai, la o conferinţă a NATO la Varna, că Bulgaria va coopera cu România, Croaţia şi Turcia pentru o posibilă „achiziţionare comună de avioane de luptă”.

 

Ministrul bulgar al apărării, Aniu Anghelov, a explicat că aceasta înseamnă că cele patru ţări vor beneficia de un „pachet comun de achiziţie”, dar fiecare aeronavă va aparţine exclusiv ţării care plăteşte pentru ea. Avioanele nu vor fi împărţite, iar ele vor fi livrate în conformitate cu specificaţiile făcute de fiecare ţară, a precizat Anghelov, citat de Sofia Echo.

 

Ulterior, şi ministrul croat al apărării a menţionat posibilitatea unei achiziţii comune de F-16. Croaţia este în stadii „iniţiale” de negociere cu România, Bulgaria şi Turcia pentru achiziţionarea comună a unor avioane de luptă F-16, a declarat la începutul lunii iunie ministrul croat al apărării, Davor Bozinovic, citat de cotidianul Vecernji List.

 

Ministrul croat a adăugat că nu a fost luată încă o decizie, dar proiectul, dacă se va realiza, va fi benefic pentru Croaţia.

 

Analistul croat Vlatko Cvrtila a comentat că iniţiativa ar fi bună, dar ţările menţionate pentru proiect nu sunt la acelaşi nivel de dezvoltare şi nu au aceeaşi doctrină ca Zagrebul când este vorba de folosirea forţelor aeriene, ceea ce ar presupune unele ajustări înainte de a se trece la elaborarea proiectului.

 

Ca şi România şi Bulgaria, Croaţia doreşte să-şi înnoiască flota aeriană, alcătuită din câteva avioane MiG-21 ce ies din uz în 2013.

 

Ministerul român al Apărării nu a comentat la vremea respectivă aceste informaţii apărute în presa din ţările vecine.

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed