Se instalează TEAMA printre patroni! Dispar facilitățile și reapar inspecțiile fiscale

Peste 40% dintre companiile din România se așteaptă ca amânările/scutirile la obligațiile fiscale, ajutorul pentru șomaj tehnic sau subvențiile acordate de stat în timpul crizei sanitare să determine inspecții fiscale noi, în contextul în care două treimi dintre respondenți (66%) au beneficiat de astfel de facilități, potrivit unui sondaj realizat de PwC la nivelul Europei Centrale și de Est (ECE). Comparativ, la nivelul ECE, 36% dintre companii au apelat la măsuri de sprijin din partea guvernelor și, ca urmare, doar 14% consideră că vor fi inspecții fiscale în acest domeniu.

”Anul trecut, pe fondul restricțiilor impuse de starea de urgență, am asistat la mai puține
inspecții fiscale decât într-un an obișnuit. Pe măsură ce economia s-a redeschis, controalele s-au intensificat și contribuabilii se așteaptă ca una dintre principalele teme de verificare să îl reprezinte modul în care au pus în aplicare facilitățile fiscale acordate pentru limitarea efectelor crizei sanitare”, a declarat Daniel Anghel, Partener și Lider al Departamentului de Consultanță Fiscală și Juridică, PwC România.

În anul 2020, autoritățile fiscale române au efectuat mai puține inspecții fiscale în rândul
companiilor, decât în anii anteriori, doar 2% dintre respondenți menționând că au fost ținta
unor inspecții fiscale, sub media din Europa Centrală și de Est (ECE) de 9%. Conform
respondenților, cele mai multe inspecții fiscale efectuate în România au avut loc, în anul
2016, când 20% dintre respondenți au fost vizați de verificări.

 

Citește și: SONDAJ: Majoritatea companiilor consideră că iniţiativa privind digitalizarea ANAF va avea o influenţă pozitivă asupra inspecţiilor fiscale. 62% dintre firmele care au trecut printr-o inspecţie fiscală s-au confruntat cu recalculări ale profitului

 

”Sondajul arată că în majoritatea statelor din regiune, zonele de interes ale inspectorilor
fiscali sunt aceleași, respectiv aspectele ce privesc impozitul pe profit. În schimb, observăm o diferență destul de mare în ceea ce privește durata inspecțiilor și sumele impuse. Astfel, atât în România, cât și în celelalte state din Europa Centrală și de Est, controalele fiscale au avut în vedere în special tranzacțiile intragrup. Topul este completat de deductibilitatea serviciilor și ajustări ale prețurilor de transfer”, a afirmat Dan Dascălu, Partener și Liderul Practicii de Litigii, D&B David și Baias, societatea de avocatură corespondentă PwC în România.

Cum afectează inspecțiile fiscale activitatea companiilor

 

Doar 19% din companiile din România au arătat că activitatea lor nu a fost afectată în niciun fel din cauza inspecțiilor fiscale, față de media regională de 41%. Dintre cei care au
resimțit un impact al inspecției fiscale în activitate, 44% au menționat volumul mare de
informații solicitate, iar 28% inspecția fiscală în sine.

Lipsa unui tratament fiscal uniform în privința unor tranzacții similare este principala
nemulțumire privind activitatea autorităților fiscale, menționată de companiile din România
(15%), urmată de volumul mare de documente solicitate (13%) și durata prelungită a
inspecțiilor fiscale (13%). La nivel regional, topul este format din volumul mare de documente, lipsa unui tratament fiscal uniform în privința unor tranzacții similare și durata
prelungită a inspecțiilor fiscale.

În România cele mai multe inspecții se întind pe o perioadă 6 luni – 1 an (menționată de
27% dintre respondenți), în timp ce la nivelul țărilor din Europa Centrală și de Est cele mai
multe controale se desfășoară într-un interval de 1-3 luni (30%).

Printre dificultățile întâmpinate de contribuabilii români și care prelungesc nejustificat
durata inspecțiilor se numără lipsa timpului acordat pentru aducerea documentelor
justificative de la arhiva externă, lipsa capacității decizionale a inspectorilor și necesitatea
confirmării deciziilor luate.

În ceea ce privește sumele stabilite suplimentar, în România, în cele mai multe cazuri
(22%) acestea s-au situat între 1 și 5 milioane euro, în timp ce la nivelul ECE cele mai
multe sume au fost de până în 50.000 euro (31%).

La nivelul statelor din centrul și estul Europei, doar 7% dintre respondenți au avut stabilite
în plus sume între 1 și 5 milioane euro, iar pentru 28% nu au fost stabilite sume
suplimentare.

Care este atitudinea inspectorilor fiscali?

 

Întrebați despre atitudinea autorităților fiscale în timpul inspecțiilor fiscale în pandemie,
atât în România (63%), cât și la nivelul ECE (65%), majoritatea respondenților au descris-
o ca fiind neutră. Contribuabilii care s-au lovit de o atitudine rigidă a inspectorilor, 12% în
cazul României și 14% în cazul ECE, au enumerat situații în care inspectorii au refuzat
întâlniri video, au solicitat semnarea a peste 250 de pagini ale unui proces verbal din
anexe sau au dat dovadă de lipsă de înțelegere față de contribuabili.

Peste două treimi dintre respondenții din România (67%) au contestat deciziile emise în
urma inspecțiilor fiscale și 42% la nivelul Europei Centrale și de Est. În timp ce doar 11%
dintre contestațiile din România au fost admise, în regiune media a fost de 44%.
Sondajul a fost realizat în perioada ianuarie-martie 2021 în rândul a peste 440 de
companii din 17 țări. Peste 40% dintre respondenți au o cifră de afaceri de peste 100 de
milioane euro și peste 500 de angajați.

 

 

 

Ultimele Articole

Articole similare

Parteneri

Loading RSS Feed