O dată intrat în vigoare, posibil chiar din 2020, așa cum preconizează Comisia Europeană, acest nou regim de impozitare va schimba radical modul de calcul al impozitelor datorate pe profituri în UE și alocarea bazei impozabile între statele membre.
Baza fiscală comună (common corporate taxe base – CCTB) reprezintă un set de reguli pentru calcularea impozitului pe profit, iar baza fiscală consolidată comună (common consolidated corporate taxe base – CCCTB) completează CCTB cu norme de consolidare și reguli de repartizare a bazei de impozitare a profiturilor între statele membre. În primii șapte ani de la intrarea în vigoare, baza fiscală comună va viza grupurile de societăți cu venituri mai mari de 750 milioane euro. Ulterior acestei perioade, toate companiile prezente în UE vor avea aceleași prevederi la calcularea impozitelor pe profit.
Motivele reformei
Inițiatorii acestor proiecte, printre care se află Comisia Europeană și unele state membre, susțin că regulile unice vor aduce mai multă claritate și predictibilitate în calcularea impozitelor pe profituri, vor simplifica raportarea și vor spori veniturile bugetelor naționale. Alinierea celor 27 de legislații naționale din UE cu prevederi diferite ar înlătura o parte din costurile administrative care reprezintă acum o piedică în calea investițiilor.
Un alt factor determinant în această evoluție îl reprezintă economia digitală care a transformat modelele de business și necesită o abordare diferită din perspectiva impozitării. Din acest motiv, sunt introduse noi concepte, așa cum este sediul digital, sau sunt redefiniți unii termeni existenți, de exemplucel de sediu permanent referitor la prezența fizică a unei companii într-o jurisdicție.
Pro și contra noului sistem. Nevoia unei evaluări de la țară la țară
Propusă în 2011 sub forma unui singur proiect, baza fiscală comună a fost abandonată din cauza lipsei de consens al statelor membre și a fost relansată în 2016, fiind împărțită în două proiecte.
Oponenții acestui sistem contestă adoptarea noii baze comune invocând principiul subsidiarității (neintervenția Uniunii pe o temă care poate fi reglementată eficient de statele membre), dar și estimări care indică pierderi de venituri bugetare pentru unele state. Totodată, consideră că UE nu ar trebui să aibă reglementări diferite de cele internaționale ale OECD, respectiv față de proiectul de combatere a erodării bazei impozabile și a transferului profiturilor (Base Erosion and Shifting Profit – BEPS). Unele acțiuni BEPS au fost preluate în directive UE, de exemplu de directiva împotriva evitării taxelor (anti avoidance tax directive – ATAD).
Un alt argument este adus din perspectivă contabilă pentru că, în prezent, UE nu are reguli contabile aliniate. Aplicarea unei baze comune în aceste condiții ar genera diferențe substanțiale în recunoașterea și evaluarea principalelor venituri și cheltuieli de către companii.
Pe de cealaltă parte, susținătorii proiectului apreciază că va aduce mai multă echitate între statele membre în privința alocării impozitelor pe profit, în funcție de activitatea companiilor din fiecare stat. Totodată ar combate mai eficient evitarea taxelor prin eliminarea diferențelor dintre legislațiile naționale care pot fi folosite de companii în scopul reducerii obligațiilor fiscale.
Totuși, Comisia Europeană nu a elaborat până acum un studiu de impact care să estimeze efectele de la țară la țară. Din acest punct de vedere, probabil fiecare stat, inclusiv România, va fi pus în situația de a face propria evaluare astfel încât să exprime o opinie avizată în cadrul dezbaterilor finale.