Guvernul va adopta în ședința de joi, 20 iunie, o Hotărâre privind aprobarea Studiului de fundamentare pentru Centrala hidroelectrică cu acumulare prin pompaj Tarnița – Lăpuștești, proiect care la un moment dat a fost lăsat de izbeliște.

Rolul unui CHEAP este de a acoperi o parte din zona de vârf a graficului de sarcină, consumând în zona de bază a graficului de sarcină. In plus asigură serviciile tehnologice de sistem, la nivelul producţiei şi transportului, servicii care sunt elementele necesare pentru garantarea calităţii, securităţii şi economiei furnizării de electricitate la barele colectoare de la graniţa dintre sistemul de transport şi cel de distribuţie, bazate pe: conceptul de calitate a serviciilor, asociat cu menţinerea în limite acceptabile a nivelurilor de tensiune şi frecvenţă la punctele de livrare;
conceptul de securitate, legat de continuitatea furnizării; conceptul de economie, legat de furnizarea de electricitate la un cost minim.

În urma calculării indicatorilor macroeconomici, rentabilitatea economică a proiectului a obținut rezultat pozitive, indicând faptul că investiția propusă este fezabilă din punct de vedere socio-economic. În ceea ce privește rentabilitatea economică a proiectului, aceasta este cuprinsă între 19,97 și 22,09 funcție de prețuri, fiind superioară ratei de actualizare socială de 5,5%. Valoarea zilnică a riscurilor este estimată la 13,8 milioane euro, reprezentând circa 1,38% din valoarea
totală a investiției. In situația finanțării integrale a proiectului din surse bugetare, acest risc este acoperit în întregime de stat, pe când în ipoteza realizării proiectului în PPP, partenerul public preia 74,76% din valoarea totală a riscurilor.

Conform notei de fundamentare a HG, dezvoltarea capacităţilor de stocare a energiei are un rol-cheie în a permite tarilor UE producerea de energie electrică din surse regenerabile intermitente. Stocarea energiei electrice furnizează o mare flexibilitate şi echilibrare a rețelei, oferind back-up pentru integrarea în SEN a energiilor regenerabile intermitente.

Pe plan intern, se poate îmbunătăți gestionarea rețelelor de transport şi distribuție, reducerea costurilor și îmbunătățirea eficienței. În acest fel, se poate ușura introducerea pe piață a surselor regenerabile de energie, se accelerează decarbonizarea rețelei de energie electrică,
îmbunătățirea securităţii și eficienței de transport și d distribuție a energiei electrice (reducerea fluxurilor î buclă neplanificate, congestie rețea, tensiune și variații de frecvență), stabilizarea pieței prin arbitrajul prețurilor pentru energia electrică, garantând în același timp o mai
mare securitate a aprovizionării cu energie.

În Strategia Energetică a României se menționează ”La nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate”. Prin urmare, este obligatorie realizarea unei
capacităţi de stocare cu puterea de circa 1.000 MW în CHEAP Tarnița-Lăpuștești care să poată interveni în echilibrarea sistemului pe durate cuprinse între 4-6 ore”.

Studiile de amplasament şi studiile de schemă pentru realizarea unei centrale hidroelectrice cu
acumulare prin pompaj în România s-au realizat începând cu anii 70; la vremea respectivă s-a luat în calcul necesitatea acoperirii vârfului de sarcină, creșterea continuă a cererii de energie şi intrarea în funcţiune a  unităţilor 1-5 de la CNE Cernavodă, care nu aveau acoperire optimă în consum pentru întreaga perioadă de exploatare de 24 de ore, noaptea consumul fiind mai redus, în medie, cu cca 2500-3000 MW.

Singura soluţie viabilă, de mare eficienţă o reprezintă construirea în România a unei centrale
hidroelectrice cu acumulare prin pompaj de mare cădere, care pompează apă dintr-un rezervor inferior într-un rezervor superior în perioadele de gol de sarcină (noapte şi weekend), consumând prin pompaj energia electrică în exces şi generează energie electrică în perioadele de vârf de sarcină, la dispoziţia SEN, înlocuind pentru acest serviciu de sistem, centralele electrice pe gaz natural, costisitoare din punct de vedere al combustibilului utilizat
şi hidrocentralele care produc în bază.

Oportunitatea şi necesitatea realizării proiectului centralei hidroelectrice cu acumulare şi pompaj (CHEAP) Tarniţa -Lăpuşteşti se bazează pe urmatoarele avantaje şi funcţiuni asigurate pentru sistemul energetic naţional de o centrală de pompaj:
• creşterea gradului de siguranţă al SEN în contextul funcţionării în UCTE;
• transferul energiei electrice de la golul de sarcină la vârf;
• arbitrajul pieţei de energie electrică;
• rezerva de avarie de scurtă durată;
• rezerva secundară şi rezerva terţiară;
• reglajul frecvenţă-putere şi rezerva turnantă;
• furnizarea de rezervă reactivă şi reglarea tensiunii în SEN;
• schimbul prin interconexiune în cadrul UCTE;
• repunerea în funcţiune a SEN- black start capability,- capacitatea de a restabili
interconexiunile de rețea în cazul în care se produce o pană de curent;
• implementarea si gestionarea SEN a surselor regenerabile intermitente de energie electrică
asigurând condiţii optime pentru instalarea unei puteri mai mari de 4000 MW în centralele electrice eoliene.

Pentru România, potențialul hidro reprezintă o alternativă durabilă de dezvoltare a sectorului energetic, având în vedere resursele limitate de materii prime energetice, precum şi nevoia obţinerii unei energii ieftine şi care nu produce gaze cu efect de seră. Proiectul CHEAP Tarniţa – Lăpuşteşti este esenţial In contextul existenței unui portofoliu în creştere continuă cu producție necontrolabilă, care impune instalarea de capacități de echilibrare suplimentare, ce vor fi retribuite pe piețe de servicii tehnologice de sistem, piețe de capacități, dar și pe piața
de echilibrare. Centrala ar fi un furnizor strategic de servicii energetice/servicii de sistem in partea de nord-vest a României, o zona cu deficit de generare de energie electrică.