Senatul a adoptat raportul de admitere cu amendamente admise şi respinse al comisiilor juridică şi pentru comunicaţii la proiectul de lege cu 88 de voturi „pentru”, 38 „împotrivă” şi patru abţineri.

„Funcţiile de preşedinte şi vicepreşedinte ANCOM sunt funcţii de demnitate publică asimiliate funcţiei de ministru, respectiv secretar de stat, care conferă dreptul la organizarea cabinetului demnitarului în conformitate cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare”, arată un amendament admis la raportul favorabil al liderului senatorilor PSD Radu Preda.

Un alt amendament al senatorului PSD Scarlat Iriza stabileşte că:  „Salariul preşedintelui ANCOM se stabileşte la nivelul a 5 salarii medii la nivelul instituţiei, aferente lunii ianuarie a fiecărui an, salariul vicepreşedinţilor ANCOM se stabileşte la nivelul a 4,5 salarii medii la nivelul instituţiei, iar remunerarea membrilor Comitetului de reglementare se stabileşte la nivelul a 4 salarii medii la nivelul lunii ianuarie a fiecărui an”.

De asemenea, hotăririle ANCOM sunt adoptate cu majoritate simplă. În caz de paritate a voturilor, votul preşedintelui este decisiv – amendament liderul senatorilor PSD Radu Preda.

Membrii Comitetului de reglementare al ANCOM, inclusiv preşedintele şi vicepreşedinţii, trebuie să îndeplinescă următoarele condiţii pentru numire: să fie cetăţeni români, cu o experienţă de cel puţin 5 ani în domeniul comunicaţiilor, în domeniul ştiinţelor inginereşti, în domeniul economic, juridic sau în alte domenii ale ştiinţelor sociale, conform unui al amendament al liderului senatorilor PSD Radu Preda.

Totodată, „durata mandatului preşedintelui şi al vicepreşedinţilor ANCOM este de 6 ani, cu posibilitatea prelungirii pe aceeaşi perioadă o singură dată. Mandatul preşedintelui şi al vicepreşedinţilor ANCOM încetează în următoarele situaţii: a) în situaţia imposibilităţii de a-şi îndeplini mandatul mai mult de 120 de zile calendaristice consecutive; b) în caz de condamnare penală prin hotărâre judecătorească definitivă, pentru care nu a intervenit reabilitarea; c) în caz de nerespectare a termenului de 3 luni pentru ieşirea din starea de incompatibilitate reglementat la alin. (8); d) prin demisie; e) prin deces; f) la expirarea sa; g) prin demitere, în cazul în care nu mai îndeplinesc condiţiile prevăzute la alin. (3) şi (4), în condiţiile alin. (8) sau în situaţii excepţionale, atunci când, prin acţiunile lor, au afectat în mod grav independenţa funcţională a autorităţii faţă de entităţile prevăzute la art. 18 alin. (5)”.

Preşedintele sau vicepreşedinţii care, în momentul numirii sau pe parcursul mandatului, se află în una dintre situaţiile de incompatibilitate au la dispoziţie un termen de cel mult 3 luni pentru ieşirea din incompatibilitate, potrivit raportului de admitere al proiectului de lege.

USR a anunţat marţi că va vota împotriva „iniţiativei legislative pentru politizarea ANCOM”.

„Este, în fapt, o altă tentativă a PSD de îngenunchere a unei instituţii autonome de reglementare”, au afirmat reprezentanţii USR.

Senatoarea USR Silvia Dinică explică faptul că ”proiectul vizează ca schema de conducere a instituţiei să crească de la 3, la 7 posturi, care vor putea fi ocupate inclusiv de membrii partidelor politice, fiind eliminată restricţia din actuala lege care interzice preşedintelui şi vicepreşedinţilor ANCOM să fie membri ai unui partid politic pe durata exercitării mandatului”.

„Tot prin modificările propuse în acest proiect, regăsim relaxarea criteriilor pe care trebuie să le îndeplinească cei care vor ocupa funcţiile din această nouă structură de conducere. Astfel, vor fi acceptate ca membri ai Comitetului de Reglementare şi persoanele care au studii universitare de licenţă/superioare de lungă durată absolvite în domeniul ştiinţelor sociale, lucru care până acum nu era posibil. Mai mult, membrii care vor alcătui acest Comitet de reglementare nu vor fi traşi la răspundere, nici civil, nici penal, în eventualitatea în care instanţele judecătoreşti constată îndeplinirea sau omisiunea de către aceste persoane, «cu bună credinţă» şi «fără neglijenţă», a sarcinilor care le revin conform legii”, afirmă Dinică.

Iniţiativa legislativă a fost adoptată pe 25 august de către Camera Deputaţilor, ca prim for sesizat şi marţi decizional de către Senat. Prin urmare, legea adoptată de Parlament merge la promulgare la preşedintele României.