În cadrul dezbaterilor de la Senat, preşedintele AVAS, Mircea Ursache, a explicat motivele pentru care Cabinetul Boc a propus respingerea OUG nr. 128/2008. "Primul ar fi că, în momentul de faţă, şi la Comisia Europeană se revede întreaga procedură privind concentrarea în sistemul societăţilor integrate pe verticală din sistemul energetic. Al doilea, că abia în luna ianuarie a acestui an documentaţia completă a fost transmisă Consiliului Concurenţei şi, în acest moment, nu există un punct de vedere al Consiliului Concurenţei privind Compania Naţională Energetică Integrată", a menţionat Ursache.

Vicepreşedintele Comisiei economice, Dorel Borza, a punctat că Ordonanţa "a fost promovată de vechiul Guvern", iar preşedintele Comisiei juridice, Toni Greblă, a subliniat că "Guvernul a dorit să unească trei din cei mai eficienţi producători de energie electrică ai ţării, din alte scopuri, însă nu a analizat absolut deloc cum va funcţiona sistemul energetic şi de materii prime energetice după ce această entitate va fi constituită".

Astfel, Camera Deputaţilor va dezbate proiectul de lege de respingere a OUG 128, votat "pentru" de 75 de senatori, în timp ce 16 au votat împotrivă.

Înfiinţarea CEN ar duce la creşterea preţurilor la energia electrică vândută consumatorilor eligibili, potrivit unui memorandum aprobat de Guvern, pe 5 februarie, în document fiind invocat un studiu din 2006 ce prevede alternativa înfiinţării a 2 – 5 companii de producere a energiei, echilibrate ca forţă de piaţă.

Noua companie urma să se înfiinţeze prin preluarea, de către Electrica, a pachetelor de acţiuni de la Hidroelectrica şi de la complexurile energetice Rovinari şi Turceni.

Argumentele împotriva înfiinţării CEN, aduse în memorandumul elaborat de Ministerul Economiei, sunt "efectele de distorsiune a pieţei concurenţiale, a pieţei de energie şi consecinţele în funcţionarea sistemului energetic".

"Compania naţională va deţine circa 80% din puterea instalată, circa 50% din producţia de energie electrică şi peste 90% din serviciile de sistem. Puterea unei astfel de companii este semnificativă şi, în condiţiile unui management relativ independent (de exemplu management privat), aceasta îşi poate impune punctul de vedere în dialogul cu autorităţile statului, la fel cum îşi impun în prezent punctul de vedere distribuitorii privaţi", se prezintă în document riscurile creării CEN.

Un alt argument, în ceea ce priveşte riscurile, este acela că o companie care deţine 50% din piaţa naţională de energie electrică are o poziţie dominantă pe piaţă, pe care o poate utiliza în avantajul propriu şi în dezavantajul celorlalţi participanţi pe piaţă şi al consumatorilor de energie. "Prin manipularea cantităţilor oferite orar pe piaţa angro de energie electrică, poate forţa creşterea preţurilor sau poate crea dificultăţi celorlalţi participanţi, inclusiv poate forţa falimentul unor producători mai puţin flexibili şi cu costuri relativ mari".

În plus, se arată în document, sindicatul CEN îşi va putea impune punctul de vedere privind politica salarială şi nu numai. "Puterea unui sindicat este direct proporţională cu mărimea companiei şi importanţa acesteia", spun autorii documentului, care invocă greva RENEL.

Autorii documentului spun că producătorii din cadrul CEN au costuri cu circa 20 de euro/MWh mai mici decât media celorlalţi producători, care asigură restul de 50% din necesarul de energie electrică. Diferenţa, spun reprezentanţii Ministerului Economiei, se va regăsi în profitul CEN şi în contracte preferenţiale, de exemplu cu societăţi comerciale din portofoliul AVAS, cum ar fi Oltchim, ceea ce va duce la nemulţumiri pe piaţa cu amănuntul de energie electrică. "Desigur, o parte a energiei electrice produse va face încă obiectul unor contracte reglementate de ANRE, destinate asigurării cu energie electrică a consumatorilor casnici şi altor consumatori la tarife reglementate. Dar marea parte a energiei va fi comercializată de CEN pe piaţa concurenţială cu amănuntul", se arată în document.

"În aceste condiţii – maximizarea profitului (CEN n.r.) ca principal obiectiv, plecând de la costuri de producţie relativ mici şi posibilităţi de manipulare a pieţei prin variaţii orare a puterii oferite – estimăm o creştere a preţurilor la energia electrică vândută consumatorilor eligibili din România, cu creşterea corespunzătoare a profitului Electrica", se arată în concluziile memorandumului. Autorii documentului spun că efectul concurenţei CEN asupra micilor producători – producătorii municipali, în cogenerare, producătorii "inflexibili" precum Nuclearelectrica – va fi unul negativ, "având în vedere puterea de piaţă a CEN şi posibilităţile CEN de manipulare a pieţei".

Ministerul consideră că o societate comercială precum Electrica (care ar urma să preia pachete de acţiuni de la Hidroelectrica şi de la complexurile energetice Rovinari şi Turceni în scopul înfiinţării CEN n.r.) are ca principal interes obţinerea de profit, pe seama consumatorilor. "Electrica, în calitatea sa de furnizor de energie electrică, va urmări deţinerea controlului direct al întregii companii şi evitarea participării la o piaţă transparentă a energiei pentru achiziţiile proprii, asigurându-şi necesarul de energie de la producătorii ieftini deţinuţi. Este puţin probabil ca o societate comercială să fie interesată de aspecte precum asigurarea siguranţei energetice naţionale sau protecţia consumatorilor, acestea fiind, evident, obiective ale statului", se argumentează în memorandum.

În schimb, spun autorii, Ministerul Economiei este interesat de asigurarea unei lichidităţi cât mai mari în piaţa angro de energie, care să asigure presiunea concurenţială necesară reducerii preţurilor, şi de protecţia consumatorilor prin asigurarea unui preţ cât mai scăzut al energiei, chiar cu riscul unui profit redus al societăţilor de stat din domeniul energetic. "Concurenţa rezultă dintr-un număr mare de jucători, cu cote de piaţă reduse şi echilibrate. Teoretic, concurenţa ideală se atinge la un număr de participanţi ce tinde spre infinit şi la cote de piaţă ce tind să devină nule. Constituirea noii companii acţionează evident în direcţia opusă şi este de neînţeles de ce (…) AVAS, în nota de fundamentare, susţine contrariul".

Autorii mai consideră că AVAS (iniţiatorul proiectului de înfiinţare a CEN n.r.), în faza de iniţiere a proiectului, nu a analizat suficient impactul noii companii asupra pieţei de energie. "CEN urmează să integreze vertical activităţi de producere, distribuţie şi furnizare de energie electrică. Dacă activitatea de distribuţie este integral reglementată, celelalte activităţi sunt concurenţiale şi piaţa de energie este afectată de orice schimbare a structurii de participare la aceasta", se arată în memorandum.

Un alt argument adus împotriva înfiinţării CEN este reprezentat de normele europene în domeniu. Se invocă, printre altele, un raport al direcţiei din subordinea comisarului pentru concurenţă, realizat în urma anchetei asupra sectorului energiei electrice şi de gaze naturale, finalizată în ianuarie 2007. Potrivit raportului, concentrarea verticală între producerea şi furnizarea de energie este una dintre principalele probleme ale pieţelor din domeniu. "Această concentrare scoate din piaţa angro cantităţi de energie (în cazul CEN 50%), scăzând astfel competitivitatea şi relevanţa preţurilor stabilite în această piaţă", se prezintă în memorandum concluzia oficialilor europeni. Prin crearea CEN se concentrează circa 50% din producţia de energie electrică şi peste 90% din serviciile de sistem.

În ceea ce priveşte distorsionarea pieţei de energie, în document se spune că "principala critică adusă pieţei angro a energiei electrice din România se referă la structura producătorilor participanţi, mai precis concurenţa unor producători cu costuri relativ mici (Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Rovinari, Turceni) cu producătorii cu costuri relativ mari (ELCEN, Electrocentrale Deva, Termoelectrica şi producătorii municipali în cogenerare)". Pentru rezolvarea acestei probleme, spun autorii, au fost elaborate studii de regrupare a unităţilor de producere pe structuri echilibrate din punct de vedere al costurilor. Compania Energetică Naţională ar presupune însă ca Electrica să preia pachete de acţiuni tocmai de la producătorii de energie ieftină: Hidroelectrica şi complexurile energetice Rovinari şi Turceni.

Ministerul Economiei prezintă în document rezultatele unor studii, potrivit cărora pentru CEN ar rezulta un cost unitar actualizat de 34,23 euro/ MWh, iar pentru restul producătorilor – un cost unitar actualizat mediu de 56,23 euro/MWh, cu un cost marginal de 101 euro/MWh. În document se precizează că aceste costuri unitare actualizate au fost calculate ţinând seama de investiţiile necesare asigurării cerinţelor de mediu şi fără a fi luate în considerare costurile cu permisele de emisii de CO2.

În finalul documentului se invocă la capitolul "alte variante avute în vedere pentru dezvoltarea sectorului energetic românesc" o soluţie alternativă analizată de Ministerul Economiei în 2006, care prevedea crearea a 2 – 5 companii de producere a energiei electrice, "echilibrate ca forţă de piaţă şi cu costuri unitare relativ egale, capabile să se concureze eficient pe piaţa angro de energie". (NewsIn)