AcasăActualitateSfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor. Semnificații, tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea...

Sfântul Apostol Andrei, ocrotitorul românilor. Semnificații, tradiții și obiceiuri legate de sărbătoarea din 30 noiembrie

În 30 noiembrie, se face pomenirea Sfântului Andrei, unul dintre cei 12 apostoli ai lui Iisus. Considerat „Ocrotitorul României” sau „Patronul spiritual al românilor”, Sfântul Andrei este cel care a promovat religia creştină în zona ţării noastre.

Sfântul Apostol Andrei, cel Întâi chemat, Apostolul românilor, era frate al Sfântului Apostol Petru, amândoi fiind pescari de meserie, din Betsaida, cetate aflată pe malul lacului Ghenizaret.

Sfântul Andrei, Apostolul cel dintâi chemat al Domnului

Sfântul Andrei a fost la început ucenic al Sfântului Ioan Botezătorul şi de la acesta a aflat de întruparea Mântuitorului Hristos. Căci Sfântul Proroc şi Înaintemergător Ioan L-a arătat pe Iisus, zicând: „Iată Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridică păcatul lumii” (Ioan, 1, 29).

Atunci Sfântul Andrei, împreună cu un alt ucenic, s-a dus după Hristos: „Iar Iisus, întorcându-Se şi văzându-i că merg după El, le-a zis: Ce căutaţi? Iar ei I-au zis: Rabi (care se tâlcuieşte: Învăţătorule), unde locuieşti? El le-a zis: Veniţi şi veţi vedea. Au mers deci şi au văzut unde locuia; şi au rămas la El în ziua aceea. Era ca la ceasul al zecelea. Unul dintre cei doi care auziseră de la Ioan şi veniseră după Iisus era Andrei, fratele lui Simon Petru”. (Ioan 1; 38-40)

Sfântul Andrei L-a vestit pe Hristos pentru prima dată, spunându-i despre El fratelui său Simon (Petru): „Acesta a găsit întâi pe Simon, fratele său, şi i-a zis: am găsit pe Mesia (care se tâlcuieşte: Hristos). Şi l-a adus la Iisus. (Ioan 1, 41, 41)

Pentru aceasta Sfântului Andrei i se mai spune şi Apostolul cel dintâi chemat al Domnului. Din zilele acelea Sfântul Apostol Andrei a urmat Mântuitorului, însoţindu-l pe drumurile Ţării Sfinte, ca şi ceilalţi Apostoli.

Atunci când Iisus a intrat în Ierusalim a cunoscut şi a fost martor la toate patimile Mântuitorului şi s-a bucurat împreună cu Maica Domnului şi cu ceilalţi apostoli, cu femeile mironosiţe de Învierea Sa.

Misiunea de creștinare a neamurilor

În ceea ce priveşte misiunea de creştinare a neamurilor pe care a avut-o Sfântul Apostol, Tradiţia Bisericii arată că, după Înălţarea Domnului la cer şi după Cincizecime, Sfinţii Apostolii au tras la sorţi şi au mers în toată lumea, pentru propovăduire. Atunci, acestui întâi chemat, i-a căzut sortul să meargă în Bitinia, Bizantia, Tracia şi Macedonia, cu ţinuturile din jurul Mării Negre, până la Dunăre şi Sciţia (Dobrogea) şi până în Crimeea.

Sfântul Apostol Andrei a avut un sfârşit de mucenic, fiind răstignit, la Patras, lângă Corint, cu capul în jos, pe o cruce în forma de X, căreia i s-a spus mai pe urmă „Crucea Sfântului Andrei”.

Sfântul Andrei se bucură la noi în ţară de o cinstire deosebită, fiind considerat Apostolul românilor sau creştinătorul poporului român. Numeroase biserici şi mănăstiri l-au luat ca ocrotitor, prăznuindu-l în fiecare an.

30 noiembrie, Sfântul Andrei, sărbătoare cu cruce roșie și zi liberă

În şedinţa din mai 1995, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a hotărât ca ziua prăznuirii Sfântului Apostol Andrei să fie trecută în calendarul bisericesc cu cruce roşie, între sfinţii mari ai Ortodoxiei.

Sfântul Apostol Andrei a fost proclamat Ocrotitorul României, în anul 1997. Ziua prăznuirii sale a devenit sărbătoare bisericească naţională, ca urmare a Hotărârii Sfântului Sinod din 14 noiembrie 2001, datorită evlaviei poporului drept-credincios faţă de Sfântul Apostol Andrei. De asemenea, Sfântul Apostol Andrei a fost ales drept ocrotitorul viitoarei Catedrale a Mântuirii Neamului românesc.

Ziua de 30 noiembrie, în care se face pomenirea Sfântului Apostol Andrei, cel Întâi Chemat, Ocrotitorul României, a fost consacrată ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, prin Legea nr. 147 din 23 iulie 2012, adoptată de Senatul României, în 23 noiembrie 2011 şi de Camera Deputaţilor, în 26 iunie 2012, iar apoi promulgată prin Decretul nr. 517 din 20 iulie 2012 al Preşedintelui României. Această zi a fost instituită ca zi de sărbătoare legală în care nu se lucrează, în urma demersurilor repetate ale Bisericii Ortodoxe Române adresate Parlamentului, Preşedinţiei şi Guvernului României.

Tradiţia şi folclorul românesc amintesc despre prezenţa Sfântului Apostol Andrei în părţile Dobrogei, unde apostolul şi însoţitorilor săi şi-au găsit loc de odihnă într-o peşteră. În anul 1943, episcopul Chesarie Păunescu al Dunării de Jos a sfinţit acest aşezământ cu numele de „Peştera Sfântului Apostol Andrei”. În prezent, în acest loc a fost ridicat un complex monahal, „Mănăstirea Sfântului Apostol Andrei”.

Sfântul Andrei: Ziua Lupului. Tradiții și superstiții

Ziua de Sfântul Andrei, 30 noiembrie, este cunoscută şi sub numele de Ziua Lupului.

Noaptea de 29/30 noiembrie este considerată una magică, în care animalele (lupii în special) capătă puteri neobişnuite, ritualurile de dragoste au sorţi de izbândă şi, foarte important, strigoii, vârcolacii şi sufletele rătăcite umblă prin lume.

  • Superstiţiile din bătrâni arată că, pentru a te proteja împotriva lupilor şi ca să nu-i aduci în apropierea casei şi gospodăriei, e bine să nu-ţi piepteni părul, să nu torci, să nu faci curat în casă şi grajd şi să nu dai gunoiul afară. E bine să nu se dea bani împrumut.

În noaptea de 29 spre 30 noiembrie se crede că locuinţele sunt păzite de strigoi.

  • Oalele şi cănile sunt întoarse cu gura în jos şi cenuşa caldă e scoasă din sobă, pentru ca strigoii să nu se poată adăposti la căldură.
  • Oamenii mănâncă usturoi în acea seară şi se ung pe corp tot cu usturoi sau numai pe frunte, piept, spate şi încheieturile trupului.
  • Se ung şi uşile şi ferestrele cu usturoi şi se atârnă şiruri de usturoi. Mai mult, pentru protecţie se lasă candela aprinsă.

Fetele cred că în noaptea de Sfântul Andrei îşi pot vedea ursitul, folosind, în diferitele metode, în funcția de zona în care stau.

Prin alte părţi este obiceiul ca fetele de măritat să facă o turtă subţire ca o plăcintă din făină de grâu, foarte sărată – denumită Turtuca de Andrei, pe care o mănâncă la culcare.  Băiatul pe care-l visează că le aduce apă ca să le astâmpere setea se crede că este viitorul lor soţ.

Ultimele Articole

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.