Astfel este caracterizată economia României de către analiştii străini, după ce FMI a aprobat cea de-a doua tranşă a împrumutului. În conturile statului vor intra astăzi 1,85 miliarde de euro.
“Leul s-a stabilizat graţie politicii BNR. Reducerea rezervelor minime obligatorii a adus mai multe lichidităţi în piaţă. A fost o decizie bună, ale cărei rezultate se văd. Desigur, şi banii de la FMI au fost foarte importanţi. Considerăm că leul va rămâne stabil în perioada imediat următoare, dar economia României este prea slabă pentru a susţine întărirea monedei”, a declarat Gaelle Blanchard, emerging markets economist la subsidiara londoneză a Societe Generale.
Neil Shearing, emerging markets economist la Capital Economics din Londra, spune că, în momentul în care cererea de pe pieţele internaţionale va reveni, cursul de schimb flexibil va oferi economiei româneşti un avantaj competitiv.
“Leul a pierdut aproape 15% din momentul în care anul trecut atinsese un vârf. Ne aşteptăm ca, odată ce presiunile inflaţioniste se vor atenua, banca centrală să relaxeze politica de dobândă. Estimăm că dobânda-cheie va scădea la 6%. Sectorul bancar, pe care l-am califica mai degrabă ca fiind fragil, nu va putea face foarte mult pentru a relaxa condiţiile de creditare ale economiei reale. S-au întâmplat lucruri bune în România, dar trebuie să rămânem realişti”, spune Shearing.
Marion Mühlberger, analist economic pentru Europa de Est la Deutsche Bank, consideră că marea problemă a României rămâne cea a salariilor din sectorul public. “Politicienii trebuie să fie atenţi la decizii, pentru a nu scăpa lucrurile de sub control. România trebuie să fie foarte strictă în plan bugetar”, subliniază Mühlberger.
Cele 1,85 miliarde de euro vor intra jumătate în rezervele BNR şi jumătate în Trezoreria statului. Boardul executiv al FMI a aprobat, de asemenea, o derogare privind ţinta arieratelor mai vechi de 90 de zile pe care statul le are faţă de companii, ţintă stabilită la un miliard de lei, dar care a fost depăşită cu aproximativ 500 milioane de lei în primele şase luni ale anului.
Programul FMI pentru România a fost aprobat pe 4 mai 2009, iar împrumutul total se ridică la 12,348 miliarde de euro (11,443 miliarde DST). Aranjamentul permite statului acces la resursele FMI în echivalentul a 1,111% din cota României în cadrul Fondului. “Activitatea economică s-a deteriorat semnificativ de la data aprobării acordului stand-by, însă implementarea politicilor asumate a fost importantă. Cu toate acestea, scăderea mai amplă decât ne aşteptam a economiei impune o recalibrare a politicilor, astfel încât să asigure un echilibru între răspunsul la criză pe termen scurt şi obiectivele asumate pe termen mediu”, a declarat John Lipsky, director adjunct în cadrul FMI.
John Lipsky a subliniat că ţintele fiscale au fost corectate luând în calcul deteriorarea ciclică a veniturilor şi pentru a evita un impact negativ asupra cererii. Acestea ţin cont de eforturile de ajustare pe care România trebuie să le facă pentru a-şi atinge ţintele de deficit pe termen mediu. “Programul revizuit se concentrează pe măsuri care să asigure reducerea continuă a cheltuielilor curente, protejând în acelaşi timp cheltuielile de capital şi cele sociale. Pe de altă parte, ajustările prevăzute vor necesita reforme suplimentare, pentru a întări controlul asupra zonelor care prezintă cele mai ridicate riscuri fiscale, inclusiv angajamente asumate, reforma pensiilor şi entităţile publice descentralizate”, a afirmat directorul adjunct al FMI.
Acesta a precizat că “politicile financiare trebuie să rămână potrivite pentru a întâmpina riscurile pe care le-ar putea aduce criza şi că este în continuare nevoie de vigilenţă, pentru a răspunde oricăror probleme din sistemul bancar, mai ales deteriorării activelor, care va surveni în urma scăderii economiei”.
“FMI subliniază în mod corect că autorităţile române îşi păstrează voinţa politică de a îmbunătăţi starea finanţelor publice, în ciuda deteriorării climatului economic. Rămân în continuare câteva probleme pe termen scurt care trebuie rezolvate, din care esenţială este reforma pensiilor”, a declarat pentru Business Standard Alexandre Vincent, country risk senior economist la BNP Paribas.
Potrivit acestuia, disciplina fiscală va fi greu de păstrat, mai ales din cauza recesiunii şi a instabilităţii de la nivelul coaliţiei de guvernare. “Problema principală a României este deteriorarea riscului de credit, din cauza restrângerii finanţărilor şi a circumstanţelor economice care afectează calitatea împrumuturilor din portofoliul băncilor”, a explicat Alexandre Vincent.
Guvernul s-a reunit ieri în şedinţă pentru că, în 48 de ore de la decizia FMI de a elibera a doua tranşă din împrumut, trebuie să se pronunţe dacă merge mai departe şi susţine Acordul şi scrisoarea de intenţie, a declarat premierul Emil Boc la începutul şedinţei extraordinare a Executivului.
În urma negocierilor din vară, autorităţile române şi reprezentanţii FMI au revizuit prognoza de creştere economică în 2009 la o valoare cuprinsă între -8% şi -8,5%, de la estimarea anterioară de -4,1%. Proiecţia de scădere mai amplă a economiei a atras modificarea ţintei pentru deficitul bugetar, la 7,3% din PIB, de la nivelul asumat anterior de Guvern, de 4,6% din PIB.
> Cresc datoriile României
Datoria externă a României a ajuns, la 31 iulie 2009, la nivelul de 76,77 mld. euro, după cum arată BNR. Din această sumă, aproximativ 59,75 mld. euro (77,8%) reprezintă datoria pe termen mediu şi lung, în creştere cu 16,7% faţă de 31 decembrie 2008. În acelaşi timp, datoria externă pe termen scurt s-a situat la 17,02 mld. euro (22,2%), în scădere cu 23,3% faţă de 31 decembrie 2008. Datoria externă a unui stat este acea parte din datoriile totale către creditorii din alte ţări, iar debitorii pot fi guvernul şi firme private sau corporaţii. O altă statistică, publicată tot ieri, dar de Ministerul de Finanţe, arată că datoria publică totală a României a crescut, până la 31 iulie, cu 26,5% faţă de finele anului trecut, la 138,83 mld. lei (32,9 mld. euro). Prin datorie publică se înţelege datoria pe care o are doar statul faţă de terţi, precum persoane private, persoane juridice sau bănci.