Mulți europeni se tem că inflația ridicată, cauzată de actuala criză energetică, ar putea alimenta tulburări sociale, proteste și greve, potrivit unui sondaj realizat în Franța, Germania, Polonia și Regatul Unit, relatează Euronews.

Realizat de firma YouGov pentru organizația non-profit „More in Common”, sondajul arată că cea mai importantă problemă pentru europenii din cele patru țări a devenit costul vieții, iar majoritatea persoanelor intervievate au declarat că sunt îngrijorate de posibilitatea unor tulburări sociale în lunile următoare. În Franța, de pildă, patru din zece persoane declară că-și doresc o revenire a mișcării de protest „Vestele galbene”, dar cei mai îngrijorați de tulburările sociale sunt polonezii – proporția lor este de 75 la sută.

Unii europeni sar peste mese ca să se poată descurca

Europenii resimt din plin impactul crizei energetice în viețile lor. Una din cinci persoane intervievate a declarat că trăiește pe seama economiilor făcute, în timp ce una din zece persoane mărturisește că sare peste anumite mese, arată sondajul menționat în raportul organizației „More in Common”.

Majoritatea celor intervievați în Polonia și Germania au declarat că atunci când merg la cumpărături, caută cele mai bune oferte la alimente.  De asemenea, majoritatea spun că au de gând să reducă încălzirea locuințelor în această iarnă, din cauza prețurilor ridicate la energie. Marea majoritate a oamenilor chestionați (două treimi) cred că nu va fi o criză scurtă: unii cred că va dura ani de zile, iar mulți nici măcar nu văd prefigurându-se un final la orizont.

Guvernele, în criză. Populismul ia amploare

În plus, sondajul arată că cetățenii din toate cele patru țări au o încredere scăzută în capacitatea guvernelor lor de a gestiona criza. Studiul constată că deși în general oamenii nu au încredere în niciun partid politic în ceea ce privește gestionarea crizei, partidele de opoziție, inclusiv cele populiste, înregistrează progrese.

În Regatul Unit, încrederea în Partidul Laburist a fost cu 20 de procente mai mare decât a conservatorilor. În Franța, partidul care se bucură de cea mai mare încredere pentru a gestiona criza a fost Adunarea Națională (fost Frontul Național), formațiunea de extremă dreapta condusă de Marine Le Pen.

Cei chestionați consideră Rusia principala vinovată pentru această criză, dar și companiile energetice și guvernele naționale au, de asemenea, propria responsabilitate, arată sondajul. Sprijinul pentru războiul din Ucraina rămâne destul de ridicat, deși aproape unul din trei polonezi și germani consideră că guvernul lor face prea multe pentru Ucraina.

Pe de altă parte, oamenii își doresc să vadă o tranziție accelerată către energiile regenerabile și consideră că acestea reprezintă o modalitate de a obține mai rapid independența energetică. Sondajul a fost realizat online la sfârșitul lunii iulie pe un eșantion de 7.000 de adulți din Regatul Unit, Franța, Germania și Polonia.

„Iarna vrajbei noastre”

„Chiar când Europa iese din pandemia de COVID-19, continentul se pregătește acum de o nouă iarnă a vrajbei provocată de o criză acută a costului vieții, care va rămâne probabil în fruntea agendei politice pentru lunile următoare. (…) Prețurile în creștere la alimente și energie riscă să destabilizeze continentul și ar putea provoca o nouă creștere a curentului populist, dacă acest moment nu este gestionat bine. Este un moment critic pentru guvernele europene: modul în care vor gestiona criza va avea efecte de durată nu doar asupra popularității lor, ci și asupra încrederii în sistem în ansamblu.  În toate țările în care am efectuat sondajul, oamenii par să se pregătească pentru o criză lungă și majoritatea se așteaptă la tulburări sociale și greve în această iarnă. În condițiile în care încrederea publică este deja în declin după pandemie, Europa pare mai vulnerabilă în fața forțelor perturbatoare și antidemocratice, care încearcă să exploateze diviziunile”, avertizează raportul „More in Common”.

„Există însă și motive de speranță: publicul înțelege în general motivele crizei și dorește să vadă atât o ameliorare pe termen scurt, cât și schimbări pe termen lung, de exemplu în ceea ce privește tranziția către sursele de energie regenerabile”, conchide organizația.