Preşedintele Comisiei de politică externă a Senatului, Titus Corlăţean, a declarat la finalul şedinţei că el a susţinut eliminarea menţiunii presei la categoria vulnerabilităţi, aducând în discuţie mai multe argumente din jurisprudenţa europeană. „Această majoritate decurge din votul care a avut loc pe marginea textului legat de presă, de libertatea presei. Au fost argumente într-un sens sau în altul. Eu, personal, am invocat şi o practică europeană, una legată de Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, de jurisprudenţa Curţii Europene. (…) Din păcate, acest tip de argumente nu a primit sprijiniul majorităţii colegilor. La vot, acest amendament a fost respins, ceea ce determinat abţinerea unor colegi, între care şi eu, la votul final”, a spus Corlăţean.
Întrebat dacă amendamentul a fost susţinut de opoziţie, Corlăţean a spus că a fost cel puţin un parlamentar din arcul puterii care l-a susţinut la rândul său. „Şi din arcul guvernamental a existat un vot, cel puţin, dacă nu chiar două, în favoarea lui”, a precizat social-democratul. Acesta a adăugat că nu au existat probleme majore faţă de restul textului, considerând amendamentele trimise ca o „ameliorare bine-venită”.
Potrivit preşedintelui comisiei de politică externă a Camerei Deputaţilor, Attila Korodi, au existat şi amendamente, cu rol de recomandare, pe care comisiile reunite le-au introdus în textul avizului, printre care recomandarea ca în Strategie să intre elementul de voluntariat pentru rezervişti în armata română. Korodi a mai spus că au fost discuţii şi cu privire la cooperarea regională, aici fiind menţionată şi Turcia ca partener important, pe lângă statele din Balcani.
Comisiile reunite au mai aprobat două recomandari, care nu vor fi incluse ca propuneri de modificare, ci „recomandări către instituţiile statului”, astfel încât România să aplice metodologia UE cu privire la achiziţii în domeniul armatei şi să acţioneze mai „coerent” pentru a sprijini investiţiile româneşti în ţările vecine.
În Strategia Naţională de Apărare, adoptată de CSAT, înaintată de şeful statului Parlamentului, „fenomenul campaniilor de presă la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora” şi prin „presiunile exercitate de trusturi de presă asupra deciziei politice în vederea obţinerii de avantaje de natură economică sau în relaţia cu instituţii ale statului” este considerat una dintre vulnerabilităţile României.
Preşedintele Traian Băsescu a precizat pe 7 iulie, într-un interviu acordat RRA, că îşi menţine punctul de vedere potrivit căruia campaniile de presă, iar nu presa în ansamblu reprezintă o vulnerabilitate.
