Strauss-Kahn: Un al doilea val de state va cere ajutor financiar de la FMI

0
Strauss-Kahn: Un al doilea val de state va cere ajutor financiar de la FMI

La summit-ul de la Roma de la sfârşitul săptămânii trecute, liderii celor mai puternice naţiuni industrializate au căzut de acord că trebuie să ia în considerare orice opţiune disponibilă pentru a lupta împotriva recesiunii, în contextul celei mai severe crize din ultimele decenii. Deşi au manifestat temeri legate de creşterea popularităţii protecţionismului economic, liderii G7 au sugerat soluţii "neortodoxe" pentru temperarea crizei financiare, după ce aşa numitele măsuri "tradiţionale", precum reducerea dobânzilor de politică monetară, şi-au pierdut capacitatea de a influenţa semnificativ economiile. În discuţiile oficialilor s-a speculat, printre altele, că o serie de state, printre care Germania şi Franţa, vor anunţa noi programe de relansare economică şi, poate, crearea unor bănci speciale pentru administrarea activelor toxice.

Liderii G7 au avertizat, însă, asupra riscului repetării problemelor politice şi economice care au dus la declanşarea Marii Depresiuni din anii ’30. Cu toate că şi Marea Britanie este privită ca un potenţial stat care va cere ajutorul FMI, analiştii consideră că unele ţări din estul Europei par mai vulnerabile în faţa crizei economice şi ar putea avea nevoie de sprijinul istituţiei financiare. Strauss Kahn afirmase la începutul lunii februarie, că instituţia pe care o conduce are nevoie urgent de o infuzie de capital deoarece Fondul ar putea rămâne în următoarele şase luni fără resursele necesare. Japonia s-a oferit, deja, să contribuie cu un plus de 200 de miliarde dolari la bugetul instituţiei. Strauss-Kahn consideră aceaste fonduri "cel mai mare împrumut din istoria umanităţii".

România este considerată una dintre cele mai riscante economii din Uniunea Europeană, chiar dacă, în prima parte a anului 2008, a înregistrat cel mai rapid ritm de creştere, notează Telegraph. Majoritatea ananliştilor economici consideră că vulnerabilitatea României rezidă din dependenţa de capitalul străin, pentru alimentarea dezvoltării, precum şi din nivelul ridicat al creditelor şi cheltuielilor, pe piaţa internă, încurajate de politica bugetară. Guvernul de la Bucureşti nu a stabilit dacă va cere sau nu sprijin financiar din partea unei instituţii internaţionale, aşa cum au procedat Ungaria, Ucraina şi Serbia. Şi totuşi preşedintele Traian Băsescu şi oficiali ai băncii centrale au afirmat că un astfel de sprijin ar putea fi necesar. FMI a împrumutat, până în prezent, 48 de miliarde de dolari statelor cu probleme, printre care Ungaria, Ucraina, Islanda, Letonia şi Pakistan. Strauss-Kahn consideră că următoarea victimă a crizei financiare ar putea fi Polonia.