„Deşi 91% din fondul de clădiri existent este alcătuit din clădiri rezidenţiale, numai 8% din clădirile rezidenţiale unifamiliale au fost renovate în mediul urban şi 3% în cel rural, procentul fiind de numai 14% chiar şi în cazul clădirilor colective. În practică, calitatea renovărilor este verificată în doar 10% din puţinele clădiri unde astfel de lucrări au loc. Băncile de date pentru renovări, certificate energetice şi audituri energetice nu sunt operaţionale, publice şi transparente. CES recomandă acordarea de sprijin financiar proprietarilor de clădiri pentru conformarea cu standardele nZEB, în special pentru sursele regenerabile de energie obligatorii pentru clădirile noi şi corelarea tuturor subvenţiilor europene sau naţionale în domeniul clădirilor cu standardele de renovare majoră sau chiar aprofundată”, arată studiul „Locuirea în România: îmbunătăţirea calităţii, sustenabilităţii şi accesibilităţii. Analiză diagnostic şi recomandări de politici publice şi reglementare în domeniu”, realizat de Consiliul Economic şi Social şi ale cărui rezultate au fost date publicităţii joi.
Studiul arată că fondul imobiliar existent în România este „de calitate slabă, suprapopulat şi administrat inadecvat”, România atingând „recorduri îngrijorătoare” în ceea ce priveşte calitatea locuirii.
„În ceea ce priveşte calitatea locuirii, deşi datele statistice disponibile public sunt fragmentate şi de slabă calitate, mai cu seamă în ceea ce priveşte comunităţile marginalizate, România înregistrează o serie de recorduri îngrijorătoare. 45% din tinerii români trăiesc în lipsă severă de locuinţe, pe când la nivel european procentul este de patru ori mai mic. Una din cinci gospodării cheltuie mai mult de 60% din venit pe chirie, dublul mediei europene”, precizează documentul citat.
Specialiştii CES care au participat la realizarea acestui studiu au constatat de asemenea că „asistenţa guvernamentală acordată grupurilor sărace este inadecvată, iar locuinţele sociale sunt alocate netransparent, mai cu seamă celor cu venituri ridicate”.
„România a ratificat o serie de tratate internaţionale care vizează aspecte legate de locuirea decentă pentru grupurile vulnerabile şi de dreptul la locuire, analizate în acest studiu, însă în practică nu îşi îndeplineşte obligaţiile derivate din acestea”, se mai arată în document.
În acest context, studiul CES recomandă modificarea Legii Locuinţei, în sensul introducerii de obligaţii şi sancţiuni la nivelul autorităţilor judeţene şi locale în domeniul locuirii sociale, interzicerii vânzării de locuinţe publice până când deficitul de locuinţe sociale nu scade considerabil, stopării vânzării oricăror locuinţe construite pentru tineri şi acordării unui drept de preemţiune autorităţilor locale la cumpărarea de unităţi locative sau imobile cu destinaţia de locuire, în special socială.
„Actualul cadru legislativ dedicat urbanismului întreţine tensiunea marcantă între interesul general vizavi de o locuire de calitate, inclusiv criterii de sustenabilitate a mediului construit, şi interesele comerciale ale dezvoltatorilor imobiliari. CES recomandă debirocratizarea procesului de autorizare pentru construcţii de locuit de mici dimensiuni, concomitent cu creşterea rigorii pentru dezvoltarea de ansambluri rezidenţiale, obligativitatea ca autorităţile publice locale să iniţieze PUZ-uri pentru zonele care nu au fost clar reglementate prin PUG şi să permită iniţierea elaborării unui PUZ de către actori privaţi doar dacă sunt îndeplinite o serie de condiţii stricte, precum şi menţinerea tuturor indicatorilor de calitate a locuirii din Regulamentul General de Urbanism, nu doar includerea selectivă a acestora în documentaţiile de urbanism”, mai transmit oficialii Consiliului.
