STUDIU Coface: Numărul companiilor insolvente din Europa Centrală şi de Est ar urma să crească în trimestrele următoare, în contextul retragerii treptate a măsurilor de sprijin COVID şi a consecinţelor războiului Rusia-Ucraina

0
STUDIU Coface: Numărul companiilor insolvente din Europa Centrală şi de Est ar urma să crească în trimestrele următoare, în contextul retragerii treptate a măsurilor de sprijin COVID şi a consecinţelor războiului Rusia-Ucraina

Situaţia insolvenţelor din regiune a fost afectată în ultimii doi ani de diverse condiţii economice, măsuri de sprijin şi modificări legislative. Pandemia de COVID a declanşat o decelerare economică, cu o scădere de 4% a creşterii regionale, arată datele Coface.

„În 2021, regiunea ECE a înregistrat o creştere economică de 5,5%, dar este de aşteptat ca acest trend să se disipeze în acest an, cu o rată de creştere estimată de 3,2%. Toate ţările ECE sunt susceptibile de a suferi de pe urma consecinţelor, directe şi indirecte, ale războiului Rusia-Ucraina. Ţările baltice urmează să înregistreze cele mai slabe rate de creştere datorită legăturilor lor comerciale cu Rusia”, a declarat Grzegorz Sielewicz, economist Coface pentru Europa Centrală şi de Est.

”După o scădere a insolvenţelor în regiune în 2020, acestea au crescut în 2021, revenind la nivelurile de dinainte de pandemie. Această creştere a fost anticipată pe fondul intenţiilor guvernelor de a reduce măsurile de sprijin. Media ponderată a PIB-ului regional calculată pe baza dinamicii insolvenţei ţărilor a indicat o creştere de 34,7% în 2021 faţă de anul precedent (creştere de +1,5% excluzând Polonia, unde numărul total de proceduri a crescut în principal din cauza noilor proceduri). Şapte ţări au înregistrat un număr mai mare de insolvenţe comparativ cu ​​anul precedent (Bulgaria, Cehia, Ungaria, Lituania, Polonia, România şi Slovacia), iar cinci ţări au înregistrat o scădere a acestora (Croaţia, Estonia, Letonia, Serbia şi Slovenia)”, arată datele Coface.

Polonia a cunoscut un număr aproape dublu de insolvenţe, în mare parte din cauza unui val de proceduri implementate pentru a sprijini companiile cu dificultăţi de lichiditate din cauza pandemiei. Chiar şi în ciuda unei astfel de creşteri, rata insolvenţei în Polonia, adică ponderea numărului total de proceduri raportat la numărul total de companii active, a ajuns la 0,06%, ceea ce înseamnă că doar 6 din 10.000 de companii din Polonia au iniţiat astfel de proceduri.

Rate de insolvenţă mult mai mari au fost înregistrate în ţările în care insolvenţele sunt ceva mai comune, adică +1,61% în Croaţia şi +3,31% în Serbia.

”Situaţia economică globală din ultimii 2 ani a generat un mediu plin de provocări pentru companiile din ECE. Redresarea economică care a început la jumătatea anului 2020 a fost mai rapidă decât se aştepta şi a declanşat creşterea cererii, în special din sectorul prelucrător. Preţurile mărfurilor energetice, transportului şi diferitelor metale şi inputuri utilizate în procesele de producţie au crescut. În unele cazuri, penuria a limitat nivelurile de producţie. Cel mai clar exemplu vine din industria de semiconductori a căror penurie a dus la un număr redus de schimburi şi la închiderea temporară a fabricilor auto”, mai relevă studiul.

Costurile mai mari ale energiei şi combustibilului pe fondul creşterii preţurilor la inputuri de producţie au redus profitabilitatea companiilor. Aceste evoluţii globale s-au reflectat în situaţia companiilor din Europa Centrală şi de Est datorită prezenţei lor în lanţurile de aprovizionare şi în contextul legăturilor comerciale strânse ale regiunii cu Europa de Vest.

O nouă provocare se adaugă pandemiei de coronavirus, care afectează economiile şi companiile: invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a contribuit rapid la creşterea preţurilor la energie, deoarece Europa rămâne dependentă de importurile de petrol, gaze naturale şi cărbune din Rusia.

În plus, ambele ţări sunt producători şi exportatori importanţi de mărfuri agricole. Producţia agroalimentară este, de asemenea, direct influenţată de preţul îngrăşămintelor, care a crescut, iar regiunea ECE este dependentă de îngrăşămintele importate din Rusia şi Belarus.

De asemenea, preţurile globale mai mari şi penuria de metale din cauza războiului au exacerbat şi mai mult întreruperile lanţurilor de aprovizionare. Aceşti factori au condus la o creştere suplimentară a preţurilor la energie şi inputuri pentru companii, inclusiv pentru cele din ECE. Mai mult, erodarea puterii de cumpărare a gospodăriilor este, de asemenea, o problemă pentru posibila bază de clienţi a companiilor. Economiile ECE au înregistrat o inflaţie accelerată, în principal din cauza creşterii preţurilor la energie, dar şi a preţurilor tot mai mari la alimente.

Rusia rămâne o destinaţie comercială importantă pentru regiunea ECE, în special pentru ţările baltice. Exporturile şi importurile totale cu Rusia au reprezentat 15,1% din PIB-ul Lituaniei în 2021. Mai mult, invazia rusă a Ucrainei a declanşat o criză umanitară cu repercusiuni economice. Deşi se aşteaptă ca toate ţările ECE să înregistreze rate de creştere economică mai scăzute în 2022 în comparaţie cu cele estimate înainte de război, afluxul de refugiaţi ucraineni ar putea susţine creşterea regională cel puţin pe termen scurt.

„Având în vedere provocările actuale, ne aşteptăm ca numărul companiilor insolvente să crească în următoarele trimestre. Consecinţele războiului Rusia-Ucraina vor accelera această creştere, mai ales că este puţin probabil ca programele de sprijin pentru companiile locale să fie implementate, aşa cum a fost cazul în perioada declanşării pandemiei de coronavirus”, explică Jarosław Jaworski, CEO regional pentru Coface Europa Centrală şi de Est.

Cu 75 de ani de experienţă, Coface este unul dintre liderii în domeniul asigurărilor de credit şi de servicii complementare precum Factoring, Colectare de creanţe, Asigurări Single Risk, Bonding şi Informaţii de afaceri. În 2021, Coface a avut aproximativ 4.538 de angajaţi şi a înregistrat o cifră de afaceri de 1,57 miliarde de euro.