Această reuniune în capitala Albaniei este primul summit de acest fel într-o ţară din Balcani din ultimii peste 20 de ani.

The EU and the Western Balkans share values, joint responsibilities and a common future.

Today, leaders of both regions will meet in Tirana for the EU-Western Balkans Summit to strengthen their partnership and reaffirm the EU perspective of the region.

— European Commission (@EU_Commission)

”Este foarte simbolic (…), iar asta arată că, în ultimele luni, (a început) o evoluţie puternică în privinţa atmosferei, angajamentului, implicării”, a declarat luni, înaintea reuniunii, preşedintele Consiliului European Charles Michel.

Politica extinderii UE ”şi-a recăpătat vigoarea”, sublinia vineri, la Belgrad, comisarul european însărcinat cu Migraţia, ungarul Oliver Varhelyi, şi a îndemnat la ”păstrarea acestui impuls” şi la ”ridicarea la înălţimea aşteptărilor”.

O miză a summitului este ”confirmarea unei noi etape a relaţiei UE-Balcanii Occidentali, care se afla într-un fel de stagmare şi de dezamăgire de ambele părţi”, declară un cercetător asociat la Institutul Jacques Delors, Lukas Macek.

Aceste ţări – înghesuite în anticamera UE de ani de zile – şi-au exprimat adesea frustrarea faţă de un proces al integrării îndelungat şi exigent, iar recent au văzut blocul acordând rapid statutul de ţări candidate Ucrainei şi Republicii Moldova.

Însă Războiul rus din Ucraina subliniază totodată importanţa pe care europenii o acrodă stabilizării acestei regiuni fragile din Europa de Sud-Est, cintracarării în această regiune a influenţei Rusiei şi Chinei, care investiti în infrastructurile acestor ţări.

În iulie, UE a deschis până la urmă negocieri de aderare cu Macedonia de Nord şi Albania – ţări candidate din 2005 şi, respectiv, 2014.

Aceste negocieri se află în curs, de mai mulţi ani, cu Muntenegrul şi Serbia.

În octombrie, Comisia Europeană (CE) a recomandat să se acorde statul de ţară candidată Bosniei-Herţegovina, o decizie care revine Consiliului Euriopean din perioada 15-16 decembrie.

În privinţa Kosovo, în schimb, obstacolele în calea unei candidaturi sunt numeroase. Această fostă provincie sârbă cu populaţie majoritar albaneză şi-a proclamat în 2008 independenţa faţă de Serbia, pe care Belgradul nu o recunoaşte.

Cinci state membre UE nu recunosc, de asemenea, independenţa Kosovo – Spania, Grecia, Cipru, România şi Slovacia.

La Tirana, UE ”îşi va reconfirma angajamentul întreg şi fără echivoc faţă de perspectiva aderării Balcanilor Occidentali şi va îndemna la o accelerare a negocierilor”, potrivit unei versiuni a ”Declaraţiei finale”.

Însă summitul se concentrează asupra problemelor concrete de cooperare.

ALINIERE LA SANCŢIUNI

În vederea ajutării acestor ţări să înfrunte criza energetică, UE, care rămâne de departe principalul partener comercial al Blacanilor de Vest, va confirma un pachet de subvenţii în valoare de un miliard de euro.

Aceste subvenţii urmează să atragă investiţii publice şi să mobilizeze în total cel puţin 2,5 miliarde de euro.

Un acord urmează să fie semnat cu operatorii de telecomunicaţii din regiune, în vederea unei reduceri a cheltuielilor de roaming între UE şi cele şase ţări din Balcani – în 2023 -, în vederea unei eliminări treptate a acestora până în 2027.

Cooperarea în domeniul securităţii – şi mai ales securităţii cibernetice – urmează să fie consolidată.

Altă prioritate este lupta împotriva imigraţiei ilegale.

Ruta Balcanilor constituie principala rută a migraţiei către UE.

Numărul sosirilor pe această rută, în primele zece luni ale lui 2022, a crescut cu aproape 170% faţă de aceeaşi perioadă din 2021 şi a determinat CE să prezinte luni un plan de acţiune prin care propune desfăşurarea Agenţiei europene FRONTEX în aceste ţări, pentru a le ajuta să-şi controleze frontierele.

UE exercită presiuni asupra ţărilor din Balcani să-şi alinieze politica vizelor cu cea europeană.

Serbia este acuzată de faptul că contribuie la o creştere a sosirii unor migranţi indieni, tunisieni, cubanezi şi burundezi în UE, care pot intra în UE prin aeroportul din Belgrad, fără viză, iar apoi îşi continuă drumul către UE pe cale terestră.

În urma unor presiuni UE, preşedintele sârb Alksandar Vucici a anunţat, până la urmă, sfârşitul scutirii vizelor de care beneficiau tunisienii şi burundezii.

Însă UE cere Belgradului – care păstrează legături strânse cu Rusia – să se alinieze politicii de sancţiuni impusă de blocul european Moscovei din cauza Războiului rus din Ucraina.

Aleksandar Vucici, care a ameninţat până în ultimul moment să boicoteze summitul, participă la reuniune.