Președintele Klaus Iohannis ar putea, în baza art. 109 din Constituție, să o suspende din funcție pe Viorica Dăncilă, dar procedura nu este nici scurtă, nici ușoară. Acest articol din Constituție a mai fost invocat în 2006 pentru suspendarea unui membru al Guvernului Tăriceanu, Teodor Atanasiu, la acel moment ministru al Apărării.
Articolul 109 din Constituție, intitulat „Răspunderea membrilor Guvernului”, prevede următoarele:
„(1) Guvernul răspunde politic numai în faţa Parlamentului pentru întreaga sa activitate. Fiecare membru al Guvernului răspunde politic solidar cu ceilalţi membri pentru activitatea Guvernului şi pentru actele acestuia.
(2) Numai Camera Deputaţilor, Senatul şi Preşedintele României au dreptul să ceară urmărirea penală a membrilor Guvernului pentru faptele săvârşite în exerciţiul funcţiei lor. Dacă s-a cerut urmărirea penală, Preşedintele României poate dispune suspendarea acestora din funcţie. Trimiterea în judecată a unui membru al Guvernului atrage suspendarea lui din funcţie. Competenţa de judecată aparţine Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
(3) Cazurile de răspundere şi pedepsele aplicabile membrilor Guvernului sunt reglementate printr-o lege privind responsabilitatea ministerială”.
Legea nr. 115/1999 privind responsabilitatea ministerială detaliază în continuare procedura de urmărire penală și de judecare. În cazul în care este vorba de membri ai Guvernului care nu sunt și parlamentari, exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală revine președintelui, dar numai la propunerea unei comisii special constituite.
„În exercitarea dreptului de a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului, Preşedintele României, la propunerea comisiei speciale instituite pentru analiza sesizărilor cu privire la săvârşirea unei infracţiuni în exerciţiul funcţiei de către membrii Guvernului, adresează ministrului justiţiei o cerere în acest scop, pentru a proceda potrivit legii”, prevede art. 16 alin. 1 din Legea 115/1999.
Alin. 2 stabilește că „preşedintele României este sesizat pentru a cere urmărirea penală a unui membru al Guvernului de către primul-ministru (evident, nu este cazul de față – n.r.), procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie sau de procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie”.
