Tag: home2

Cumpărarea de produse româneşti

72.2% dintre participanţii la sondajul INSCOP declară că preferă să cumpere produse româneşti chiar dacă sunt mai scumpe, în timp ce 26.3% spun că preferă să cumpere produsele cu preţul cel mai bun, indiferent dacă sunt româneşti sau străine. 1.5% nu ştiu sau nu răspund la această întrebare.

Spun că preferă să cumpere produse româneşti chiar dacă sunt mai scumpe mai ales votanţii PSD-PNL şi ai ADU, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei inactivi, gulerele albastre, locuitorii din rural şi cei care nu au cont pe reţelele sociale. Votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, cei inactivi potenţial activi, declară într-o proporţie mai mare decât restul populaţiei că preferă să cumpere produsele cu preţul cel mai bun, indiferent dacă sunt româneşti sau străine.

Produsele agricole româneşti în marile reţele comerciale 

62.7% dintre români sunt de părere că produsele agricole româneşti sunt mai rare în marile reţele comerciale din cauză că acestea preferă produsele din străinătate. De cealaltă parte, 33.4% cred că produsele agricole româneşti sunt mai rare în marile reţele comerciale din cauză că producţia locală este mică. Ponderea non-răspunsurilor este 3.9% din total eşantion.

Sunt de părere că produsele agricole româneşti sunt mai rare în marile reţele comerciale din cauză că acestea preferă produsele din străinătate mai ales votanţii ADU, persoanele cu vârsta între 30 şi 45 de ani, cei cu educaţie medie, cei inactivi potenţial activi, gulerele albastre sau gri şi locuitorii din rural. Votanţii PSD-PNL, persoanele cu vârsta peste 45 de ani, cei inactivi pasivi şi cei care nu au cont pe reţelele sociale cred într-o măsură mai mare decât restul populaţiei că produsele agricole româneşti sunt mai rare în marile reţele comerciale din cauză că producţia locală este mică.

Ajutorul statului în situaţii de criză

76.9% dintre români sunt de părere că în situaţii de criză trebuie mai întâi să se ajute singuri şi abia apoi să ceară sprijinul statului. 21.5% consideră că în situaţii de criză trebuie mai întâi să ceară sprijinul statului şi abia apoi să se ajute singuri. Ponderea non-răspunsurilor este 1.6% din total eşantion.

Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 22 - 29 februarie, prin metoda CATI (interviuri telefonice), prin intermediul chestionarului. Volumul eşantionului simplu, stratificat, este de 1.100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste.

Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2,95 %, la un grad de încredere de 95%.

”În lumea reală, strategia actuală de tranziţie eşuează în mod vizibil pe majoritatea fronturilor, deoarece se ciocneşte de cinci realităţi dure”, a spus Nasser în timpul unui interviu la conferinţa CERAWeek by S&P Global din Houston, Texas.

El a arătat că ”este nevoie urgentă de o resetare a strategiei de tranziţie, iar propunerea mea este următoarea: ar trebui să renunţăm la fantezia de a elimina treptat petrolul şi gazele şi, în schimb, să investim în ele reflectând în mod adecvat ipotezele realiste ale cererii”, a spus CEO-ul, în aplauze din partea publicului.

Agenţia Internaţională pentru Energie, cu sediul la Paris, a estimat anul trecut că vârful cererii de petrol, gaze şi cărbune va fi atins în 2030.

Nasser a spus că este puţin probabil ca cererea să ajungă la vârf în curând, cu atât mai puţin până în acel an. El a sugerat că IEA se concentrează pe cererea din SUA şi Europa, dar că trebuie să se concentreze şi asupra lumii în curs de dezvoltare.

În opinia sa, sursele alternative de energie nu au reuşit să înlocuiască hidrocarburile la scară largă, în ciuda faptului că lumea a investit peste 9.500 miliarde de dolari în ultimele două decenii.

Energia eoliană şi solară furnizează în prezent mai puţin de 4% din energia mondială, în timp ce penetrarea totală a vehiculelor electrice este mai mică de 3%, a spus el. Între timp, ponderea hidrocarburilor în mixul energetic global abia a scăzut în secolul 21 de la 83% la 80%, a spus Nasser.

Cererea globală a crescut cu 100 de milioane de barili echivalent petrol pe zi în aceeaşi perioadă şi va atinge un maxim istoric în acest an. Gazul a crescut cu 70% de la începutul secolului. a spus CEO-ul Aramco.

Tranziţia de la cărbune la gaze este responsabilă pentru majoritatea reducerilor emisiilor de carbon, a spus el.

”Aceasta nu este imaginea viitoare pe care unii au pictat-o. Chiar şi ei încep să recunoască importanţa securităţii petrolului şi gazelor”, a spus Nasser.

Între timp, ţările în curs de dezvoltare din sudul global vor stimula cererea de petrol şi gaze pe măsură ce prosperitatea creşte în acele ţări, care reprezintă mai mult de 85% din populaţia lumii, a spus CEO-ul. Aceste naţiuni primesc mai puţin de 5% din investiţii care vizează energia regenerabilă, a spus el.

Nasser a spus că lumea ar trebui să se concentreze mai mult pe reducerea emisiilor de petrol şi gaze, pe lângă sursele regenerabile.

Numai îmbunătăţirile de eficienţă au redus cererea globală de energie cu aproape 90 de milioane de barili pe zi echivalent petrol.

”Ar trebui să introducem noi surse de energie şi tehnologii atunci când acestea sunt cu adevărat gata, competitive din punct de vedere economic şi cu infrastructura potrivită”, a subliniat Nasser.