Tag: Moldova
Moldova nu mai face faţă solicitărilor de cetăţenie din partea ruşilor
Poveștile colindelor de Crăciun de la o regiune la alta
Republica Moldova îşi modifică abrevierea din epoca sovietică pentru aeroportul din Chişinău
Ministrul infrastructurii şi dezvoltării teritoriale, Andrei Spînu, a declarat că, începând cu 18 ianuarie, aeroportul din Chişinău va folosi abrevierea RMO - însemnând Republica Moldova - în locul denumirii din epoca sovietică KIV. Vechea abreviere era folosită ca o aproximare a denumirii capitalei moldovene în limba rusă (Kişinev), care a fost înlocuită în era post-sovietică de Chişinău, denumirea în limba română.
"Schimbarea unei abrevieri este o procedură destul de îndelungată şi durează de aproape un an", a declarat Spînu pentru ProTV Chişinău. "Scopul principal este să eliminăm denumirea rusească de KIV şi să scăpăm de moştenirea a ceea ce a însemnat numele Kişinev", a spus Spînu.
Limba română este singura limbă de stat în Republica Moldova, dar limba rusă este încă folosită pe scară largă.
Spînu a declarat că încercările de a găsi alte abrevieri care să reflecte numele post-sovietic al capitalei s-au lovit de dificultăţi, deoarece acestea erau deja folosite pe internet. "Cred că ne vom obişnui rapid cu noua abreviere care semnifică numele ţării noastre", a declarat el pentru ProTV Chişinău.
Preşedinta proeuropeană Maia Sandu a denunţat invazia Rusiei în Ucraina şi a indicat Moscova drept principala ameninţare la adresa securităţii ţării sale. Luna aceasta, Uniunea Europeană a acceptat să înceapă negocierile de aderare atât cu Ucraina, cât şi cu Republica Moldova. Moscova a acuzat-o pe Sandu şi pe alţi oficiali moldoveni că sunt rusofobi.
Alegeri locale în R. Moldova. La Chişinău, primarul suspendat, Ion Ceban, este în frunte
Jumătate din Moldova nu este racordată la sistemul public de alimentare cu apă
”În anul 2022 populaţia conectată la sistemul public de alimentare cu apă a fost de 14.277.262 persoane, reprezentând 74,9% din populaţia rezidentă a României, cu 99.455 persoane mai mult decât în anul 2021. Creşterea a fost determinată de racordarea populaţiei la reţelele de alimentare cu apă nou construite”, arată datele INS.
La nivelul regiunilor de dezvoltare, în anul 2022, ponderea cea mai mare a populaţiei conectate la sistemul public de alimentare cu apă, în total populaţie rezidentă, s-a înregistrat în regiunea BucureştiIlfov (94,1%), urmată de regiunea Sud-Est (89,5%). Gradul cel mai redus de racordare s-a înregistrat în regiunea Nord-Est (50,7%), urmată de regiunea Sud-Vest Oltenia (63,4%).
În anul 2022 volumul de apă distribuită a fost de 1.937.909.000 metri cubi, cu circa 540.539.000 m3 mai mult decât în anul 2021. Creşterea cea mai importantă s-a înregistrat în agricultură, volumul de apă distribuită fiind cu 464.177.000 m3 mai mare.
Cele mai mari cantităţi de apă distribuită s-au înregistrat în bazinele hidrografice Buzău-Ialomiţa (31,4%), respectiv Argeş-Vedea (16,1%).