Aceste investiţii în pieţele emergente şi în ţările în curs de dezvoltare – cu excepţia Chinei – urmează să servească la o ”reducere a emisiilor, consolidarea rezistenţei, acoperirea pierderilor şi pagubelor cauzate de modificările climatice şi refacerea pământurilor şi naturii”, se arată în acest raport comandat de către preşedinţia egipteană a COP27 şi preşedinţia britanică a precedentei Conferinţe ONU.

Suma nenesară acoperirii acestor obiective urmează să atingă aproximativ 2.400 de miliarde de dolari anual până în 2030, potrivit acestui raport publicat în a treia zi a acestei Conferinţe internaţionale privind lupta împotriva încălzirii globale.

Din acest total, 1.000 de miliarde este necesar să provină din finanţări externe, cu ajutorul unor investitori, ţărilor dezvoltate şi instituţiilor multilaterale.

Restul urmează să provină din finanţări interne ale acestor ţări, fie finanţări private, fie publice.

În vederea obţinerii finanţărilor externe, ”lumea are nevoie de progrese şi de o nouă foaie de drum a finanţării luptei împotriva modificărilor climatice”, scriu autorii raportului, economiştii Vera Songwe, Nicholas Stern şi Amar Bhattacharya.

”Efecte de multiplicare puternice pot să apară din forţe complementare ale tuturor surselor de finanţare”, subliniază ei.

În raport sunt prezentate piste concrete, precum o remaniere a băncilor multilaterale de dezvoltare sau o creştere a împrumuturilor cu dobândă mică sau fără dobândă de la ţări dezvoltate.

”Ţările bogate trebuie să recunoscă faptul că este în interesul lor vital şi o problemă de dreptate, având în vedere că efectele grave cauzate de emisiile lor ridicate ieri i azi, să investească în acţiunea climatică” din aceste ţări, subliniază Nicholas Stern.

Problema financiară deţine un loc central la COP27.

Secretarul general al ONU Antoniio Guterres a îndemnat la o ”revizuire” a funcţionării sistemului financiar internaţional cu scopul de a se ajuta mai bine anumite ţări victime ale catastrofelor, precum Pakistanul, devastat de inundaţii istorice.

Preşedintele francez Emmanuel Macron a propus, împreună cu premierul Barbados Mia Mottley, ca un ”grup de înţelepţi de nivel înalt” să prezinte recomandări în acest sens până în primăvara lui 2023.