Kosovo a introdus din noiembrie taxe vamale de 100% pentru importurile din Serbia. Acestea sunt o reacţie la neincluderea Kosovo între membrii Interpol, la cererea Serbiei. Afronturile reciproce formează uvertura unei înăspriri periculoase a crizei dintre sârbi şi kosovari. UE, la rândul ei, a prelungit din nou termenul de liberalizare a regimului de acordare a vizei pentru cetăţenii kosovari, ceea ce sporeşte antipatia acestora faţă de instituţiile de la Bruxelles. Următoarea etapă de escaladare ameninţă să debuteze pe 14 decembrie, când Parlamentul de la Priştina va da startul pentru înfiinţarea unei armate proprii. Mai rău nici că se poate. În prezent, politicienii au trecut la fapte în vederea soluţionării durabile a chestiunii Kosovo, dar altfel decât doresc mediatorii europeni.
Ce s-a întâmplat?
După ani de stagnare a conflictului îngheţat din Kosovo, în 2018 s-a discutat şi negociat pentru prima dată deschis la nivel internaţional despre un schimb de teritoriu şi de modificare a graniţei între Serbia şi Kosovo. Preşedintele Serbiei, Aleksandar Vucic, şi omologul său kosovar, Hashim Thaci, au negociat pe această temă. Principiul a fost următorul: regiunile locuite preponderent de sârbi din nordul Kosovo se întorc la Serbia, iar cele locuite preponderent de albanezi din sudul Serbiei se cedează Kosovo.
Între timp nimeni nu mai vorbeşte oficial de acest schimb, de când o reuniune care a avut loc vara trecută la Bruxelles s-a transformat într-un scandal, de la care preşedintele Serbiei a plecat roşu de furie. Câteva zile mai târziu, la o întâlnire care a avut loc în nordul Serbiei, Vucic a repetat din nou vechea formulă, conform căreia Kosovo este un teritoriu al Serbiei. Nici în Kosovo planurile preşedintelui Thaci nu s-au bucurat de sprijinul guvernului. Fostul tovarăş de arme al preşedintelui Thaci în războiul din Kosovo, premierul Ramush Haradinaj, a mobilizat clasa politică şi populaţia împotriva schimbului de teritorii.
Cu toate acestea, şi în ciuda avertismentelor UE, dar mai ales ale Germaniei, să nu se retraseze frontiere pe criterii etnice, tema nu a dispărut din actualitate. Din când în când se afirmă că Vucic şi Thaci ar negocia în continuare.
În răstimp influenţa UE, care a mijlocit ani în şir dialogul între cele două ţări, scade văzând cu ochii. UE nu prea mai are nimic atrăgător de oferit celor două state balcanice şi nici nu are cu ce să le ameninţe. Vaga promisiune de primire a Serbiei în UE undeva în jurul anului 2025 a fost dată uitării la Bruxelles. Iar în Kosovo, care nu este recunoscut ca stat independent de cinci ţări membre ale UE, a dispărut euforia faţă de UE, după ce a fost din nou amânată liberalizarea regimului de acordare a vizei, deşi ţara a îndeplinit toate condiţiile cerute. Populaţia kosovară rămâne aşadar singura din regiune care nu poate călători liber în Europa.
