Execuţia bugetului general consolidat în primele şase luni ale anului 2020 a consemnat un deficit de 45,17 miliarde lei (4,17% din PIB), cu 215% mai mare decât deficitul public din iunie 2019. Ministrul Finanțelor, Florin Cîțu, susține că acest deficit este este unul rezonabil în contextul economic prin care trecem şi dacă ne uităm şi la ce se întâmplă în restul Europei. Explicațiile sale sunt foarte criticate de către Gelu Ștefan Diaconu, fost șef al ANAF. Într-o postare intitulată ”Minciuna PSD-istă dusă pe noi culmi de PNL”, acesta a oferit trei explicații care arată că situația deficitului bugetar este mult mai gravă decât „explicațiile” oficiale.

”De la spălații pe creier nu am așteptări, dar nu înțeleg tăcerea mass-media din zona economică care preia pe nemestecate „explicațiile” lui Citu referitoare la execuția bugetară. Eu pot înțelege că spusele lui Cîțu pot fi valabile pentru Orban, Turcan, Grinda și alți corifei liberali, dar nu putem fi duși chiar toți cu preșul.

Deficitul bugetar înregistrat la 6 luni de 4,17% din PIB (adică de aproape zece ori mai mare decât în 2015, spre exemplu!) este un lucru extrem de grav iar explicațiile cu „sumele lăsate” la dispoziția mediului economic sunt o minciună sfruntata/ordinară/nesimtita/revoltatoare, deoarece:

1. sumele amânate la plată de 10,2 md lei nu înseamnă că există/existau ca lichiditate în conturile agenților economici. Dacă după 1 noiembrie executarea silită va fi reluată se știe ca aceasta este un proces anevoios întins pe mai multi ani (inclusiv cu insolvențe și faliment) și care va duce la recuperarea a max 15% din aceste sume datorate

2. TVA rambursat în plus de cca 3 md lei nu sunt obligații bugetare de plată în sarcina contribuabililor adică venituri ale bugetului de stat menite sa corecteze în bine un deficit, ci banii companiilor blocați de stat prin măsuri administrative. În realitate soldul DNOR-urilor solicitate la plată ANAF este mult mai mare!!!

3. din devansarea termenului de plată aferent declarației unice, de la 31 iulie în 2019 la 30 iunie 2020, s-a obținut mai mult cu cca un miliard de lei sumă care nu se va mai regăsi în încasările din luna iulie și vor majora deficitul aferent perioadei.

Să mai spunem că penibila comparație cu deficitele înregistrate de unele state UE este o altă crasa manipulare pentru gugustiucii care înghit pe nemestecate.

I-aș face câteva recomandări de lectură politrucului Cîțu despre diferența dintre deficitul conjunctural (cazul statelor europene afectate de criza Covid) și cel structural (deficitul moștenit de la PSD și agravat de Citu&co), dar nu e cazul pentru ca el oricum minte cu nerușinare.

În fapt, deficitele acestor state asumate odată cu declanșarea crizei sunt consecința reducerii imediate a fiscalității, introducerii de noi scheme de ajutor de stat, oferirii de granturi companiilor și populației (sume acordate cu titlu gratuit), acordării de credite fiscale, plății unei părți a dobânzii la împrumuturile contractate de companii/populatie, suplimentarii de la centru a veniturilor bugetelor locale, etc., etc.

Că nu putem compara mere cu pere, adică deficitul structural al României cu deficitele conjuncturale ale celoalte state UE, rezultă și din faptul ca la noi guvernul liberal a alocat cea mai mică cotă din PIB pentru limitarea efectelor pandemiei. De ce? Simplu. Pentru ca nu am avut spațiu fiscal.

Orban și Cîțu, în aproape un an de guvernare, nu au fost preocupați decât de cum să organizeze mai repede alegeri pentru ca nu mai pot ascunde pentru mult timp minciuna bugetară .

Au menținut intact sistemul fiscal profund inechitabil moștenit de la PSD, evaziunea a atins cote alarmante cu un ANAF distrus și nereformat, au menținut un aparat bugetar enorm populat cu piloșii de la partid, au plătit până la ultimul leu pensiile speciale nesimtite, au cronicizat deficitele bugetelor locale și au dus la limite rusinoase propaganda de partid.

Acum hrănesc fraierii cu speranțele iluzorii ale celor 80 de miliarde de euro pe care i-a adus Iohannis în geantă de la Bruxelles”, a fost scris Diaconu pe Facebook.

Ministrul Cîțu a explicat la B1TV că ”jumătate din deficit reprezintă, cam 23 miliarde lei”. ”Sumele acestea sunt bani care au rămas la companii, să funcţioneze economia, prin acele măsuri fiscale pe care le-am luat. Cheltuielile cu Covid sunt 5 miliarde de lei, direct legate de Covid. În acelaşi timp, deficitul este puţin mai mare pentru că încă nu am primit sumele de la Comisia Europană, pe decontarea anumitor cheltuieli. Este vorba de un miliard şi ceva de lei. Ar mai reduce puţin din deficit. Dar, este un deficit, spun eu, dacă ne uităm la contextul economic prin care trecem, un deficit rezonabil. Dacă ne uităm la ce se întâmplă şi în restul Europei, unde deficitele sunt la aproape de 10%, este un deficit rezonabil. Şi am reuşit să păstrăm o măsură a situaţiei, pentru că nu suntem o ţară bogată până la urmă. România este o ţară care are un anumit rating, am moştenit o situaţie economică dificilă, am intrat cu un deficit în această criză şi atunci a trebuit să fim foarte precauţi şi foarte atenţi cum cheltuim banii”, a spus ministrul la B1TV.

Totuși, Cîțu a recunoscut că deficitul este unul extrem de mare. „Da, e un deficit mare dacă ne uităm în partea cealaltă şi, de aceea, când vine vorba de cheltuieli pentru restul anului, am spus întotdeauna că trebuie să facem o reevaluare la jumătatea anului. Avem cifrele, acesta este deficitul şi trebuie să facem o reevaluare a tuturor cheltuielilor, toate cheltuielile din buget. Şi ne uităm ce putem să amânăm pentru anii viitori, ce nu este urgent, ce am inclus în buget şi nu este urgent. Vă spun că nu vom amâna investiţii. Investiţiile care au fost bugetate şi au fost începute în acest an deja sunt în execuţie şi nu vor fi amânate. Acestea vor avea bani suplimentar alocaţi. Dar vor fi şi alte cheltuieli care vor putea fi amânate, am discuţii cu ordonatorii de credite, lucruri pe care voiau să le facă şi putem să le facem anul viitor”, a spus Cîţu.