Creșterea economică din primul semestru din acest an a fost de 4,7% sub estimarea de 5,5% prevăzută de legea bugetului pe 2019. Ca să ajungem la ținta propusă de PSD, ar trebui să creștem în a doua jumătate a anului cu peste 6% ceea ce este aproape imposibil având în vedere situația economică actuală. Practic, toată construcția bugetară va fi dată peste cap în sensul că veniturile gândite de guvern nu vor fi cele așteptat ci mai mici. Asta înseamnă presiune pe deficit în cazul în care nivelul cheltuielilor se va menține ridicat, pentru că trebuie satisfăcute promisiunile de creștere a pensiilor la 1 septembrie.
Analistul economic Iancu Guda, președintele Asociației Analiştilor Financiar-Bancar susține că în partea a doua anului nu se poate ajunge la creștere de 6% și prezintă mai multe cauze. Acestea sunt:
– Producția industrială în luna Iunie scade cu 4,1% (an-la-an, serie ajustată sezonier), iar în primul semestru contracția este de -0,4%
– Importurile cresc în primul semestru aproape cu 6%, dublu comparativ cu ritmul exporturilor, alimentând creșterea deficitului de cont curent cu +38% (5,1 miliarde de euro în primele 6 luni), depășind lejer pragul psihologic de 5% din PIB pentru întreg anul
– Investițiile publice în primele 6 luni din acest an nu depășesc 8 miliarde de lei. Reprezintă doar 4% din cheltuielile publice totale și minimul ultimului deceniu dacă raportăm la PIB (sub 1% în primul semestru, sub 2% anualizat)
– Economică subterană pare să fie la maximul istoric, în condițiile în care veniturile fiscale raportate la veniturile publice sunt la minimul istoric (51%), iar veniturile publice din PIB rămân la minimul ultimului deceniu
– Este puțin probabil că rezultatele din agricultură le vor depăși pe cele de anul trecut (foarte bune), consumul decelerează de la +10% la +7% iar volumul lucrărilor din construcții decelerează la +15% în semestrul I (în contextul scăderii tranzacțiilor de vânzare – cumpărare cu -23% în ultimele 12 luni, conform Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară.
Conform lui Guda, veniturile publice o să fie mai mici decât cele prognozate. Asta înseamnă că deficitul public o să fie mai mare decât planificat (atât în cifre absolute, cât și relative la PIB), fapt ce va duce la noi reduceri de cheltuieli (deja s-a tăiat de la educație, fonduri europene, mediul de afaceri, infrastructură) la pachet cu noi taxe și majorarea celor existente!
România este în prezent fruntașă în Uniunea Europeană la creșterea economică însă această creștere nu este sustenabilă din cauză că suntem pe primul loc în spațiul comunitar la:
– Deficitul public / PIB (2%)
– Inflația din luna Iunie (4,1%)
– Dobânzile din piață interbancară (3%-3,5%)
– Deficitul de cont curent / PIB -5,5% anualizat
– Cheltuielile cu salariile din sectorul public / PIB (10%)
– Dobânzile plătită la datoria publică (aproximativ 5%)
– Cea mai slabă moneda din regiune (ritmul deprecierii)
– Ritmul creșterii datoriei externe (4,3 miliarde de euro în primul semestru 2019)
– Investim cel mai puțin în Educație (2,9% din PIB) și avem cele mai puține companii la 1.000 de locuitori (23).
În concluzie, spune Guda, ”servim un cocktail extrem de periculos: cheltuieli populiste + majorarea datoriei externe + inflație mare + dobânzi ridicate + deficit comercial și cont curent finanțat prin capitaluri volatile + deprecierea monedei naționale + investiții publice și private minime + tensionarea forței de muncă + mediu de afaceri subdezvoltat și vulnerabil”.