Speranța de viață este numărul de ani pe care o persoană se poate aștepta să îi trăiască, de la naștere până la moarte. În România, speranța de viață, în 2023, este de 76,31 ani, adică puțin mai mult decât media globală, care este de 73,4 ani. Cu această speranță de viață medie, România se clasează la jumătatea topului, pe poziția 110 din 228, în creștere față de anii precedenți. Pe de altă parte, tot în România, speranța de viață sănătoasă, conform unui indicator HALE al OMS, este cu zece ani mai mică. Iar asta înseamnă că ultimii 10 ani din viață sunt trăți de români în suferință.
Conform studiilor, longevitatea se bazează pe trei factori majori: genetică, sex și stil de viață, care include componente precum igiena, dieta și exercițiile fizice, cultură, stilul de viață și de muncă, accesul la asistență medicală de calitate și chiar rata criminalității.
Potrivit ONU, speranța de viață globală din 2023 este de 70,8 ani pentru bărbați și 76,0 ani pentru femei, media fiind de 73,4 ani.
Vârsta medie a crescut în aproape toate țările de la cel de-al Doilea Război Mondial. În 1950, vârsta medie era de 23,9 ani, în întreaga lume.
În prezent, în majoritatea țărilor, femeile trăiesc cu patru până la opt ani mai mult decât bărbații. Potrivit oamenilor de știință, diferența nu este pur biologică, ci este atribuită unor comportamente diferite. Bărbații sunt mai puțin atenți la corpul lor decât femeile: fumătorii și consumatorii de alcool sunt mai des întâlniți în rândul bărbaților, conform worlddata.info.
În majoritatea țărilor industrializate, de exemplu, lipsa tinerilor determină în prezent creșterea vârstei medii, în timp ce în țările mai puțin dezvoltate, vârsta stagnează sau chiar scade.
Un impact semnificativ asupra speranței de viață este rata mortalității copiilor. Atât în Evul Mediu, cât și în țările în curs de dezvoltare de astăzi, rata mortalității copiilor la naștere sau în primii câțiva ani de viață este disproporționat de mare. Acești factori sunt deja incluși în speranța medie de viață. Dacă se scade proporția copiilor decedați după primii ani de viață, se menține media, dar speranța de viață a restului populației crește.
Însă în general, speranța de viață este în creștere. Între 2000 și 2016, speranța medie de viață a crescut cu 5,5 ani la nivel global, evidențiată de o creștere de 10,3 ani în anumite părți ale Africii. Acest lucru s-a datorat în mare măsură îmbunătățirii supraviețuirii copiilor cu vârsta cuprinsă între 0 și 5 ani și extinderii accesului la tratamente antiretrovirale pentru HIV/SIDA. Privind lumea ca un întreg, numărul de oameni născuți în fiecare zi este mai mare decât numărul de decese pe zi, ceea ce a dus la o creștere explozivă a populației în ultimii 200 de ani.
Conform unui raport ONU din 2023, țările cu cele mai lungi speranțe de viață sunt:
Monaco – 87,01 ani
Hong Kong – 85,83 ani
Macau – 85,51 ani
Japonia – 84,95 ani
Liechtenstein – 84,77 ani
Elveția – 84,38 ani
Singapore – 84,27 ani
Italia – 84,20 ani
Vatican – 84,16 ani
Corea de Sud – 84,14 ani.
Țările cu cea mai mică speranță de viață, conform acelorași date ONU, pentru 2023, publicate pe site-ul worldpopulationreviw.com sunt:
Ciad – 53,68 ani
Nigeria – 53,87 ani
Lesotho – 54,91 ani
Republica Centrafricană – 55,48 ani
Sudanul de Sud – 56,51 ani
Somalia – 57,35 ani
Eswatini – 57,71 ani
Namibia – 59,53 ani
Guinea – 59,55 ani
Mali – 60,03 ani.
Diferențe între speranța de viață și speranța de viață sănătoasă (HALE)
În timp ce unele organizații urmăresc speranța generală de viață, altele țin cont de speranța de viață sănătoasă (HALE). Speranța de viață măsoară numărul total mediu de ani din viața unei persoane, în timp ce speranța de viață sănătoasă urmărește numărul de ani în care o persoană este considerată sănătoasă. Speranța de viață sănătoasă (HALE) pentru cetățenii din România a fost de 66,8, în 2019, conform ultimelor cifre furnizate de OMS.