„O controversă în jurul arborării steagului secuilor, o minoritate maghiară din România, a otrăvit atmosfera dintre Bucureşti şi Budapesta. România interzice Ungariei imixtiunea în problemele minorităţilor. Conflictul agravează relaţia oficială dintre cele două ţări. Secuii sunt o minoritate maghiară care trăieşte de secole în sud-estul Carpaţilor din Transilvania, fără să mai aibă contact geografic cu Ungaria. Secuii sunt majoritari în judeţele Covasna şi Harghita, unde dispun de o conştiinţă etnică şi culturală extrem de puternică”, scrie publicaţia elveţiană.
Autorul materialului reface istoricul scandalului, declanşat după ce autorităţile române interzis arborarea steagului secuiesc la învestirea în funcţie a noului prefect de Covasna. „Reacţia a venit de la Budapesta, prin vocea secretarului de stat Nemeth Zsolt care a vorbit despre o agresiune oficială asupra secuilor din România. Ambasadorul Ungariei la Bucureşti, Oskar Fuzes, a plusat explicând că Budapesta sprijină demersurile secuilor de a obţine autonomie. Ministrul de Externe al României, Titus Corlăţean, i-a transmis lui Oskar Fuzes să se abţină de la declaraţii de acest fel, întrucât îşi depăşeşte mandatul de ambasador. Apoi a venit replica ministrului de Externe al Ungariei, Martonyi Janos, care i-a luat apărarea lui Fuzes şi a susţinut că acesta reprezintă poziţia oficială a Guvernului de la Budapesta”, relatează NZZ filmul evenimentelor.
Publicaţia menţionată apreciază că acest scandal a plecat de la faptul că UDMR nu mai este la guvernare şi, din acest motiv, relaţiile cu Bucureştiul sunt tensionate. De asemenea, elveţienii de la NZZ amintesc şi de faptul că Transilvania a aparţinut sute de ani Regatului Ungariei şi că există o teamă a autorităţilor că girarea unei acţiuni care ar aduce a separatism sau autonomie ar fi primul pas spre destrămarea statului naţional.