La începutul lunii februarie, preşedintele Donald Trump ar urma să anunţe un nou plan al administraţiei pentru a relaxa regulile de export în privinţa achiziţiilor de echipament militar produs în SUA de către alte ţări, de la avioane de luptă şi drone la nave de război şi artilerie, potrivit unor persoane la curent cu această strategie.

Trump încearcă să îşi îndeplinească o promisiune din campania electorală din 2016, şi anume de a crea locuri de muncă în SUA prin creşterea vânzărilor de bunuri şi servicii în străinătate, pentru a reduce deficitul comercial al SUA, care a atins cel mai ridicat nivel din ultimii şase ani, de 50 de miliarde de dolari.

Administraţia se află de asemenea sub presiunea contractorilor americani din domeniul apărării, care se confruntă cu o competiţie tot mai puternică din partea unor rivali precum China şi Rusia.
Însă orice relaxare a restricţiilor privind vânzările de arme ar fi în opoziţie cu politica de apărare a drepturilor omului, în contextul în care susţinătorii unui control sporit privind armele spun că există un risc mai mare de alimentare a violenţelor din regiuni precum Orientul Mijlociu şi Asia de Sud sau că armele ar putea fi deturnate şi folosite în atacuri teroriste.

În afara unei utilizări sporite a reţelei de ataşaţi militari şi comerciali deja staţionaţi în ambasade americane în capitale din întreaga lume, oficiali sub protecţia anonimatului au spus că un alt aspect al planului este punerea în mişcare a unei reaşezări a Reglementărilor privind comerţul internaţional cu arme (ITAR), care este o politică ce reglementează exporturile de arme din 1976 şi care nu au mai fost revizuite semnificativ de peste trei decenii.

Aceste eforturi extinse ale guvernului în favoarea producătorilor americani de arme, împreună cu relaxarea restricţiilor privind exporturile de arme şi un tratament mai favorabil pentru vânzările către aliaţi şi parteneri din afara NATO, ar putea aduce miliarde de dolari suplimentare din acorduri şi mai multe locuri de muncă, a spus un oficial american, fără a oferi alte detalii.

Strategia de a implica Pentagonul şi Departamentul de Stat al SUA într-un rol mai activ în obţinerea de vânzări de arme în străinătate ar putea fi în special în avantajul unor mari companii din domeniul apărării precum Lockheed Martin şi Boeing.

„Vrem ca ataşaţii comerciali şi militari să fie promotori fără oprelişti ai unor astfel de lucruri”, a spus, sub protecţia anonimatului, un oficial de top al administraţiei, apropiat de discuţiile interne pe această temă.

Casa Albă şi Pentagonul au refuzat orice comentariu oficial.