Ideile de reformă sunt dezbătute într-un for numit Task Force, format din miniştrii de Finanţe din Uniunea Europeană, care s-a reunit pentru prima oară în luna mai. Miniştrii vor discuta tipurile de sancţiuni care ar trebui aplicate, dar şi dacă acestea ar trebui aplicate numai corectiv sau şi preventiv. Surse din zona euro susţin că există o anumită frustrare în rândul ţărilor UE în legătură cu ritmul progreselor, mai ales că termenul limită este sfârşitul lunii octombire, când reforma trebuie să fie aprobată de summitul liderilor comunitari.
Sursele au mai spus că există un acord general că guvernele trebuie să dea o atenţie mai mare nivelului datoriilor, dar nu s-au discutat şi mijloacele de a monitoriza şi sancţiona comportamentul greşit. Miniştrii vor discuta totodată şi solicitarea României şi altor opt ţări din UE privind excluderea costului reformei pensiilor din calculul deficitelor şi al datoriilor, astfel încât statele care aplică reforme pentru consolidarea finanţelor publice să nu fie penalizate.
Propunerea nu este susţinută, însă, de unele state membre mari, pentru că nu au astfel de sisteme de pensii. Potrivit surselor citate, rezultatul va depinde în mare măsură de determinarea Poloniei, unul dintre cele mai mari state implicate, de a obţine ceea ce solicită. Reformele legate de Planul de Stabilitate şi Creştere au rolul să prevină declanşarea unei noi crize a datoriilor suverane, de tipul celei din Grecia, după ce legislaţia actuală s-a dovedit ineficientă pentru impunerea unor limite datoriilor şi deficitelor.
