Reforma fiscală din Statele Unite – graţie căreia impozitele pe profit scad de la 35% la 21% – intensifică, de fapt, competiţia globală, arată specaliştii Băncii Centrale Europene. Efectele asupra economiei zonei euro sunt, în acest moment, foarte incerte şi complexe, dar ar putea include o erodare a bazei impozabile. Aşa se întâmplă când ţările din întreaga lume concurează între ele pentru a reduce taxele ca să atragă companiile.

„Chemarea acasă” a Administraţiei Trump la adresa companiilor americane care îşi ţin acum banii în străinătate face ca taxele să scadă la un nivel similar cu cel întâlnit în multe economii din zona euro. Companiile îşi vor schimba modul în care decid să investească sau să transfere profiturile. Iar asta pune presiune pe baza de impozitare a zonei euro care, până de curând, era mai atractivă decât cea de peste ocean.

Experţii BCE susţin că, pe termen scurt, reforma fiscală reprezintă un element pozitiv pentru economia americană. Pe termen lung, însă, ar putea duce la deficite bugetare mai mari în Statele Unite.

Astfel de decizii au efecte mai mici în perioade de creştere decât în perioade de recesiune. Iar studiile arată că cheltuielile guvernamentale tind să aibă un impact stimulativ mai mare decât reducerile de taxe.

Pe de altă parte, măsurile fiscale din Statele Unite s-ar putea înscrie însă într-o formă specifică unui război al valutelor. Dolarul s-a depreciat puternic în raport cu euro. Iar o monedă americană slabă face ca exporturile americane să fie mai ieftine şi, astfel, mai competitive pe piaţa internaţională.

La sfârşitul lui 2016, companiile americane declarau sume uriaşe pe care le ţin în Europa. Doar zece dintre ele aveau peste o mie de miliarde de dolari în numerar.

În topul firmelor care au declarat că îşi vor repatria profitul se numără Apple. Gigantul condus de Tim Cook se pregăteşte să se întoarcă acasă cu peste 200 de miliarde de dolari. Dar în Europa mai sunt prezente nume mari precum Microsoft, Cisco sau Oracle.