Comisia Națională de Prognoză, instituție condusă de umbra lui Darius Vâlcov, Ion Ghizdeanu, promovează un proiect de hotărâre prin care informatizarea ANAF și refacerea sistemului informatic al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate să fie făcute prin parteneriat public privat. PPP este metoda preferată de atragere a investițiilor impusă Guvernului de către Darius Vâlcov și Liviu Dragnea pentru că presupune birocrație mai puțină dar și controale deloc numeroase, generând astfel suspiciuni în ceea ce privește acordarea contractelor și dimensiunile acestora. ”Cum să dezvolți infrastructuri critice ale statului prin PPP? O să ajungem să plătim taxe unor firme private pentru a ne plăti taxele datorate statului? Cum își va recupera privatul investiția, taxând bugetul? În plus, cum să dea baze de date atât de importante în administrarea unei firme private, mai ales în contextul în care avem niște scandaluri de spionaj la nivel global? Au înnebunit? Astfel de sisteme trebuie dezvoltate exclusiv prin investiții publice, nu prin PPP – acesta fiind un instrument de finanțare total impropriu aici! Să nu uităm și că în ultima perioada dl. Ghizdeanu a devenit extrem de important subordonând instituția pe care o conduce demisului domn Vâlcov…”, susține Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor.
În ce privește sistemul informatic al ANAF-ului, Guvernul Dăncilă a renunțat la o finanțare de 70 milioane de euro de la Banca Mondială. Autoritățile române au împrumutat deja 18 milioane de euro iar rezultatele au fost zero. Sistemul IT al Fiscului este învechit și încărcat la 99%, deși nu trebuie să fie mai mult de 75%.
Ce spune proiectul CNP?
Conform notei de fundamentare, se propune completarea listei proiectelor strategice de investiţii care urmează a fi pregătite şi atribuite în parteneriat public-privat de către Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză, în calitate de unitate centrală de fundamentare şi atribuire pentru proiectele strategice de investiţii realizate între sectorul public şi unul sau mai mulţi parteneri privaţi, cu trei noi proiecte strategice, respectiv:
Platforma informatică a Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS).
Proiectul privind platforma informatică a CNAS are în vedere proiectarea, implementarea, migrarea de date şi operarea acestui sistem precum şi interconectarea sa cu celelalte platforme sau sisteme informatice publice. În cadrul proiectului se are în vedere implementarea noii platforme ce va include, dar nu se va limita la: subistemele de reziliență si recuperare date in caz de incidente sau dezastre, subsistemul de stocare de date, comunicatii şi securitate, pachetul de aplicaţii, precum şi subsistemul de baze de date. Operarea va fi realizată de către
societatea de proiect cu respectarea cerinţelor stabilite prin contractul de parteneriat public-privat. Se estimează că investiţia în realizarea platformei informatice a CNAS este de maxim 100 milioane euro.
Sistem informatic pentru administrare fiscală la Agenţia Naţională de
Administrare Fiscală (ANAF)
Proiectul privind platforma informatică a ANAF are în vedere implementarea migrarea de date şi operarea acestui sistem precum şi interconectarea sa cu celelalte platforme sau sisteme informatice publice. În cadrul proiectului se are în vedere implementarea noii platforme ce va include, dar nu se va limita la: subistemele de rezilienta si recuperare date in caz de incidente sau dezastre, subsistemul de stocare de date, comunicaţii şi securitate, pachetul de aplicaţii, precum şi subsistemul de baze de date. Operarea va fi realizată de către societatea de proiect cu respectarea cerinţelor stabilite prin contractul de parteneriat public-privat. Se estimează că
investiţia în realizarea sistemului informatic pentru administrare fiscală este de maxim 150 milioane euro/
Centru multifuncţional pentru educaţie şi sănătate
Proiectul privind centrul multifuncţional pentru educaţie şi sănătate prevede construirea unei comunități școlare care să promoveze educația permanentă, sănătatea și starea de bine care să aibă ca beneficiari copii tipici şi copii cu nevoi educaţionale speciale. Se vor asigura servicii educaţionale şi programe de promovare a sănătății mentale și de dezvoltare socio-emoțională, precum servicii de evaluare și intervenție psihopedagogică, servicii de educație parentală, servicii logopedice, servicii de kineto-terapie. Copiii înscrişi în programul de educaţie primară vor beneficia de programe de mentorat, ca un instrument de consiliere în vederea descoperirii aptitudinilor vocaţionale. Centrul multifuncţional va avea şi alenţe sociale pentru comunitate, prin organizarea de evenimente periodice, destinate copiilor, părinţilor sau specialiştilor. Proiectul prevede construcţia şi operarea pentru cel puţin 8 centre multifuncţionale teritoriale.
Jocurile lui Vâlcov
Comisia Națională de Prognoză a fost trecută de la începutul anului trecut de la Ministerul Finanțelor la Secretariarul General al Guvernului, acolo unde șef de facto a fost până nu de mult Darius Vâlcov. Instituția a fost împuternicită cu mai multe sarcini: garantează credite fără dobândă, propune și implementează proiecte strategice și, mai nou, aprobă exproprieri. Comisia Națională de Prognoză este implicată și în programul „Investește în tine”. Acesta prevede că „tinerii” între 16 și 55 de ani pot beneficia de credite cu dobândă 0%, garantate de stat în proporție de 80%, ce au drept obiectiv principal investiţia în educaţie, cultură, sănătate, sport, locuinţe.
Anul trecut, CNP a iscat un scandal după ce pe site-ul Guvernului a fost trecut și un proiect de act normativ care prevedea suspendarea de la 1 iulie 2018 a plăților către Pilonul II de pensii. Ghizdeanu, cel care a conceput proiectul, a spus că a fost o eroare materială, iar miniștri din Cabinetul Dăncilă au spus că nu-și asumă acest document. Vâlcov intenționa de altfel de mai multă vreme să înlăture obligativitatea contribuției la Pilonul II pentru persoanele care aveau până în 35 de ani în 2008 și să introducă posibilitatea alegerii de către aceștia a Pilonului I, administrat de stat, miza fiind atragerea de către stat a miliarde de euro strânse deja în contul a 7 milioane de români cotizanți.
Înainte de 1990, Ghizdeanu a lucrat ca economist principal la Ministerul Aprovizionării. Comisia Națională de Prognoză pe care o conduce este o instituție care a fost trecută de la începutul anului de la Ministerul Finanțelor la Secretariarul General al Guvernului, acolo unde șef de facto este Darius Vâlcov. În ultimul timp, această instituție a fost împuternicită cu mai multe sarcini: garantează credite fără dobândă, propune și implementează proiecte strategice și, mai nou, aprobă exproprieri.