Reprezentanții taximetriștilor susțin, printr-un comunicat de presă, că Uber, Bolt și Clever au fraudat bugetul statului. În replică, asociația care reprezintă platformele de tip ridesharing susține că e o minciună. Disputa dintre cele două părți a reizbucnit dimineață când Confederația Operatorilor și Transportatorilor Autorizați din România (COTAR) l-a somat pe vicepremierul Daniel Suciu să retragă proiectul de OUG privind transportul alternativ cu maşină şi şofer, „pentru a nu încălca legislaţia şi Constituţia României”. ”Dacă această Ordonanţă de Urgenţă se va da, vor fi încălcate legile acestei ţări şi Constituţia, cu rea intenţie. În primul rând, potrivit jurisprudenţei CCR, Guvernul nu poate adopta o OUG substituindu-se legiuitorului, prin preluarea unui proiect aflat în dezbateri parlamentare (decizia CCR 1567/18.11.2009-decizia 1431/3.11.2010). Curtea Constituţională a decis că angajarea unui proiect prin OUG este neconstituţională, acelaşi proiect fiind în dezbateri în comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor. Ocolirea procedurii de examinare şi dezbatere a proiectului de lege şi recurgerea la angajarea răspunderii prin OUG asupra acestui proiect nu îşi găsesc o motivare. În altă ordine de idei, nu se justifică în niciun fel urgenţa, în cazul acestei ordonanţe. În plus, există o hotărâre a Curţii Europene de Justiţie care arată clar faptul că Uber face transport de persoane şi nu „ridesharing’. În urma acestei hotărâri, niciun stat membru UE nu este obligat să dea ordonanţe de urgenţă pentru susţinerea acestor entităţi”, se menţionează în comunicatul citat.
Potrivit COTAR, „se pare că atât Guvernul României, anumiţi oameni politici şi organele abilitate ale statutului se prefac acum şi uită cum aceste multinaţionale, „platforme’, au eludat legile din România timp de patru ani au fraudat bugetul statului, obţinând venituri ilicite din activităţi neautorizate pe teritoriul ţării noastre, în detrimentul transportatorilor autorizaţi”. „Să înţelegem că aceste firme sunt protejate? De cine? Care sunt oamenii politici, guvernanţi sau parlamentari care susţin crearea unui paradis fiscal legalizat în România, numai pentru unii? Nu cumva acesta a fost şi motivul pentru care timp de 8 ani Legea 38/2003 nu a fost modificată, astfel încât să prevadă sancţiuni pentru cei care refuză cursele, pentru un limbaj neadecvat, pentru că nu ai o ţinută decentă, pentru nepornirea aparatului fiscal de taxat la începutul cursei sau pentru negocierea cursei? Asta a fost interesul ca noi să fim demonizaţi, făcuţi în toate felurile prin presă, în articole plătite de aceste multinaţionale, în loc să modificăm legile transportului cu ceea ce este necesar pentru confortul şi siguranţa cetăţeanului?’, a declarat Vasile Ştefănescu, preşedintele COTAR.
Operatorii şi transportatorii susţin, totodată, că acei 30.000 de „parteneri’ care rămân „fără loc de muncă’ nu sunt angajaţi. „Firmele partenere ale Uber, Bolt, Clever etc. nu au niciun angajat şofer cu contract de muncă. Întrebarea este de ce ANAF (Agenţia Naţională pentru Administrare Fiscală, n.r.) şi ITM (Inspectoratul Teritorial de Muncă, n.r.) nu au verificat această situaţie până acum. Statul român a pierdut în patru ani – numai din taxele care trebuiau plătite pentru şoferi – circa 6 milioane de euro pe lună”, au mai spus oficialii Confederaţiei.
În replică, Coaliția pentru Economia Digitală spune că nu este prima oară când COTAR dezinformează în încercarea de a se opune competiției și de a proteja interesele patronilor de taxi. ”Beneficiile directe și indirecte plătite de companiile de ride sharing în România sunt, în prezent, conform unui studiu PwC România, de peste 1 miliard de lei anual. Reglementarea pe care industria și-o dorește va aduce în anul 2023, conform aceluiași raport, aproximativ 1,9 miliarde de lei în beneficii directe și indirecte către bugetul statului. Dublarea în patru ani a beneficiilor statului este un argument economic destul de puternic fără a mai vorbi despre faptul că în 17 state europene asemenea servicii deja sunt reglementate, în unele dintre ele industria de taxi este chiar liberalizată. În concluzie, noi susținem un progres în favoarea cetățenilor, în timp ce COTAR își dorește o întoarcere în timp. Sunt peste 400.000 de semnături pentru petiția care cere reglementarea serviciilor de ride sharing. Câte semnături are petiția anunțată de patronatele din industria de taxi? Care sunt cu adevărat interesele patronilor? Sunt ele oare aceleași cu ale șoferilor de taxi?” spun cei de la Coaliția pentru Economia Digitală.
Luna trecută, Ministerul Transporturilor a publicat, în consultare, proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului privind reglementarea activităţii de ridesharing. Conform documentului, aplicaţiile de transport alternativ trebuie să fie autorizate de Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI), autorizaţia devenind valabilă după plata de către operator a unui tarif de autorizare de 50.000 de lei. Transportul alternativ poate fi intermediat numai de un operator al platformei digitale autorizat în acest sens.
La rândul său, operatorul de transport alternativ va trebui să obţină o autorizaţie pentru transportul alternativ de la agenţia teritorială a Autorităţii Rutiere Române (ARR) din judeţul sau municipiul Bucureşti, unde îşi are sediul sau domiciliul după caz. Autorizaţia de transport alternativ se eliberează în maximum 15 zile lucrătoare, pentru o perioadă de 3 ani, după plata de către operatorul de transport alternativ a unui tarif de 300 de lei. Autorizaţia de transport alternativ este netransmisibilă.
Autoturismele cu care se efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească următoarele condiţii: au maxim 5 locuri, inclusiv locul conducătorului auto; au inspecţia tehnică periodică (ITP) realizată la fiecare 6 luni; la momentul cursei trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei; deţin copia conformă a autorizaţiei pentru transportul alternativ.
Conducătorul auto care efectuează transport alternativ trebuie să îndeplinească în mod cumulativ mai multe condiţii printre care să aibă vârsta de cel puţin 21 de ani şi să deţină un certificat de atestare a pregătirii profesionale pentru transportul de persoane în regim de închiriere eliberat de ARR şi să deţină permis de conducere categoria B cu o vechime de cel puţin 2 ani.
