Un român, un ungur, un polonez, un ceh, un slovac, un grec, un bulgar, un sloven au intrat la finele lui 2018 într-un supermaket și au cumpărat aceleași produse. Toți aceștia au repetat mișcarea la finele lui 2022 și au cumpărat tot aceleași produse. Cine a plătit mai mult față de acum patru ani? La întrebarea asta vom răspunde mai jos după ce am utilizat un instrument pus la dispoziție de Eurostat, oficiul de statistică al Comisiei Europene.

Am utilizat pe rând mai multe comparații: Evoluția indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) din UE, din România și din fiecare din următoarele state situate în apropierea țării noastre, membre UE: Bulgaria, Ungaria, Grecia, Cehia, Polonia, Slovenia, Slovacia, Croația. Așa că fiecare grafic va avea trei entități: UE, România și una din țările menționate.

Ce analizăm: evoluția indicelui armonizat al prețurilor de consum din perioada decembrie 2018-decembrie 2022. Ce este acst indice? Inflația personală! Conform Băncii Central Europene, IAPC are la bază un coș mediu de bunuri și servicii. Acest coș mediu este reprezentativ pentru toate gospodăriile populației. Cu toate acestea, gospodăriile care se confruntă cu o inflație peste medie pot resimți mai acut această situație decât cele care „beneficiază” de o inflație sub medie.

Exemplu: dacă prețurile benzinei cresc mult mai mult decât cele ale altor bunuri și servicii, persoanele care utilizează în mod frecvent un automobil pot percepe o rată a inflației superioară IAPC, întrucât cheltuielile acestora cu benzina depășesc media. În schimb, rata inflației „personale” a celor care utilizează mai rar sau nu utilizează deloc un automobil va fi mai scăzută;

Criteriul nostru de comparație îl reprezintă ALIMENTELE!

După cum vom observa, magharii, bulgarii, polonzii și slovacii au avut parte de creșteri de prețuri mai mari decât românii. Ceilalți au fost ceva mai fericiți.