Un turc refugiat politic şi-a făcut un bistro în Satu Mare: „Aici NU e România, aici e centrul Uniunii Europene!“

0

Nuri Guney este managerul unui bistro din centrul oraşului Satu Mare, îndeplinind în acelaşi timp şi celelalte funcţii din afacerea sa, de bucătar şi ospătar, interacţionând cu zâmbetul pe buze cu clienţii săi. Dincolo de bucuria cu care îşi întâmpină fiecare client, Nuri are o poveste de viaţă ieşită din comun: e departe de familie, nevoit să fugă din ţara sa natală, Turcia, şi să lase în urmă două afaceri prospere, prieteni, vise şi dorinţa de libertate trăită în locul în care s-a născut.

 

„M-am născut într-un oraş mic din Turcia, dar când am avut şase luni părinţii mei împreună cu sora mea s-au mutat în Instanbul. Mai târziu s-a născut şi al treilea copil al familiei. Am primit tot ce se putea mai bun pentru a creşte şi a ne dezvolta, astfel că toţi trei am urmat universitatea. Sora mea în prezent este profesor universitar şi militant pentru drepturile femeilor, iar fratele meu mai mic, după ce a terminat facultatea în Bulgaria, lucrează în IT. Eu am terminat facultatea de electronică şi pe urmă am început să lucrez în diverse domenii, în special în ce ţine de dreptul european. Am fost consultant la Ambasada Americii, a Germaniei, pentru acordarea de vize, mai apoi pentru Comisia Europeană pe partea de respectare a drepturilor omului”, îşi începe Nuri Guney povestea de viaţă.

 

Şi-a început propriile businessuri, unul în domeniul IT şi unul în resurse umane. Cel de-al doilea a reprezentat şcolirea a mii de tineri pentru a obţine un loc de muncă în Turcia. „Aveam o şcoală de meserii unde pregăteam tineri  în diverse domenii pentru diverse companii cu care colaboram. Ei ne anunţau că au nevoie în cursul anului de 200-300 de angajaţi şi noi la şcoala noastră îi pregăteam pentru postul respectiv. În decursul a câţiva ani am pregătit peste 10.000 de tineri pentru a-şi găsi un loc de muncă. Şi totul fără bani, pentru că accesam fonduri guvernamentale şi europene, şi nu doar că aceste cursuri erau gratuite, ci le mai dădeam şi bani de transport şi diurnă cursanţilor”, mai povesteşte Nuri.

 

mai multe, pe adevarul.ro