x


  • EUR
    4.8704
    USD
    3.9791
string(8) "economie"

USR-PLUS cere refacerea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă / Alianţa spune că va renegocia acest plan în discuţiile de intrare la guvernare

Autor: Money.ro | Sursa: news.ro | Publicat: 23.11.2020, 16:16

„Astăzi (luni – n.r.), 23 noiembrie 2020, Ministerul Fondurilor Europene (MFE) a publicat pe site Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), dar în mod inexplicabil l-a retras după doar câteva ore. Experţii USR-PLUS au analizat propunerile din acest plan şi trag un semnal de alarmă. Draftul Planului Naţional de Redresare si Rezilienţă nu include reforme reale şi nu răspunde obiectivului european de a finanţa schimbări structurale. Acolo unde sunt amintite reforme necesare în corpul documentului, nu urmează alocări de fonduri. Planul este făcut din pix la MFE şi nu face decât să dubleze finanţările deja alocate prin programele operaţionale din politica de coeziune. Cu alte cuvinte, acolo unde MFE a programat şi a cheltuit prost banii europeni, vine un supliment de finanţare, după aceeaşi logică. Din păcate, PNRR aşa cum a fost gândit de guvern, este, practic, un fel de PNDL nou, fapt ce reiese şi din OUG 155/2020, precum şi din proiectul de OUG de modificare a OUG 155, lansat în dezbatere publică pe 12 noiembrie”, transmite USR-PLUS, într-un comunicat de presă.

 

Încă de acum două săptămâni, USR-PLUS atrăgea atenţia asupra importanţei pentru România a acestui Plan, crucial pentru ca România să poată beneficia cât mai repede de 30,4 miliarde de euro în cadrul Mecanismului pentru Redresare şi Rezilienţă (MRR), mai arată sursa citată.

 

USR-PLUS a prezentat cu acea ocazie câteva soluţii cu privire la alocarea şi implementarea optimă a resurselor europene şi îşi exprima deschiderea faţă de guvern pentru a contribui la elaborarea Planului. 

 

„Am propus la nivel european 6 piloni, aliniaţi la 6 priorităţi europene. Acesta este consensul în Parlamentul European acum. Şi i-am propus gândindu-mă la România, gândindu-mă că merităm un plan naţional amplu, ambiţios. Nu doar un şir de idei diferite grupate sub un singur capitol. Ne putem reforma modul în care ne privim şi ne utilizăm resursele? Ne putem exploata potenţialul digital? Ne putem consolida economia prin investiţii în inovare? Şi mai ales, putem înţelege că le datorăm tinerilor un viitor creat pentru ei, împreună cu ei?”, afirmă Dragoş Pîslaru, coraportor al Parlamentului European, Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă.

 

Alianţa susţine că un plan naţional de reforme şi investiţii nu se realizează într-un subsol, ci în parteneriat social, consultare şi angajare a actorilor parte a societăţii.

 

„USR PLUS va negocia refacerea acestui plan, vom introduce reforme clare, trasabile şi finanţarea lor din acest nou fond european. Sunt mulţi bani, dar sunt bani care trebuie daţi pentru reforme, nu pentru cârpeli. Din păcate, asistăm la un exerciţiu de furat căciula, unde MFE nu se înţelege cu alte ministere, nu are viziune reformistă. Pentru MFE, aceşti bani sunt doar o problemă pentru care trebuie să inventeze ceva. Şi au scos ce aveau prin sertare oricum. Trebuie un reset şi o negociere serioasă, pe care o vom face ca parte a discuţiilor de intrare la guvernare, după 6 decembrie”, precizează Cristian Ghinea, europarlamentar, vicepreşedinte al Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, conform sursei menţionate.

 

Sursa citată mai spune că, din păcate, Guvernul a persistat în ideea unei elaborări în cerc restrâns, fără o minimă transparenţă sau consultare, ignorând experienţa şi apelurile repetate din partea mediului de afaceri, a partenerilor sociali, a societăţii civile şi a USR-PLUS. Întrucât nu respectă structura şi obiectivele Regulamentului european aflat acum în negocieri (nici poziţia Consiliului şi cu atât mai puţin pe cea a Parlamentului European), acest plan nu trebuie trimis la Bruxelles aşa cum este, ci trebuie clar revizuit.

 

Mai jos, doar câteva dintre problemele documentului: 

 

„ I Probleme de legalitate şi structură

 

I.1 Ratarea cvasi-completă a finanţării reformelor structurale

 

Reformele structurale sunt tratate superficial, pentru a fi bifate, deşi ar trebui să fie punctul central al planului. Pentru asta a creat UE noul instrument de finanţare. E o oportunitate de reconfigurare completă a economiei României pe termen mediu şi lung, nu doar o puşculiţă de cheltuit bani. Comisia Europeană nu are cum să accepte acest document, ar încălca litera şi spiritul reglementării europene. MFE dă dovadă de habarnism. 

 

I.2 Ignorarea în cadrul PNRR a dimensiunii coeziunii sociale

 

Guvernul îşi bate joc de populaţia vulnerabilă – practic, PNL nu include nimic pe zona de coeziune socială în PNRR. Copiii, tinerii, vârstnicii, persoanele cu dizabilităţi, celelalte categorii vulnerabile sunt practic excluse din PNRR.

 

USR PLUS consideră că PNRR trebuie să fie un plan care să arate solidaritate pentru cei care au fost loviţi de criză şi cerem ca minim 14% din PNRR să fie investiţi în pilonul Social şi pentru copii şi tineri. Acum înţelegem de ce societatea civilă a fost exclusă de la discuţii – pentru că în PNRR nu există societatea civilă ca partener. Având în vedere cât a preluat societatea civilă din efortul de rezilienţă pe timpul pandemiei, planul PNL este efectiv bătaie de joc.

 

II Probleme de alocare şi oportunitate

 

II.1 Ducerea în derizoriu a Cercetări – Dezvoltării – Inovării

 

Guvernul duce în derizoriu partea de Cercetare-Dezvoltare – o alocare de 275 de milioane de euro (0,9%) este efectiv o bătaie de joc. Noi, la USR PLUS, vedem cel puţin 5% (1,5 miliarde) investite în dezvoltarea de noi tehnologii şi materiale, pentru a putea fi în avangarda Europei şi nu pe ultimul loc în Tabloul European al Inovării 2020, având un decalaj de peste 68% faţă de media UE. 

 

II.2 Minimizarea transformării digitale a României

 

Deşi este clar că transformarea digitală este o prioritate crucială a UE şi că Regulamentul prevede o alocare de minim 20% în cadrul Planurilor Naţionale pentru digital, se pare că MFE încalcă această prevedere cu o alocare de doar 2,3% pentru digitalizare efectivă în sectorul public (700 de milioane de euro). Chiar dacă am însuma şi totalul alocării pentru sectorul privat, tot nu am ajunge la 20% din alocare (6,08 miliarde de euro). 

 

Noi, la USRPLUS, credem drumul către o societate digitală aduce beneficii clare atât în plan administrativ, prin simplificare şi eficienţă, cât şi din perspectivă economică, având în vedere ambiţia noastră de a dezvolta România într-un pol de excelenţă la nivel european. Iar pentru a putea realiza un astfel de plan, este obligatoriu să investim resurse adecvate.

 

II.3 Neînţelegerea Pactului Ecologic European

 

Transformarea verde nu înseamnă doar măsuri de amenajare a teritoriului, ci presupune modificări structurale în lanţurile de valoare, inovare, noi locuri de muncă, economie circulară etc.

 

Pe unul din subiectele sensibile pentru societatea românească, protejarea pădurilor, Guvernul nici măcar nu spune ceva concret. Aici, noi, la USRPLUS, am explicat clar ce trebuie făcut. Link către angajamentul de guvernare USR PLUS „Împădurim România”:  Din fondurile de mediu, de exemplu, MFE alocă doar 300 de milioane de euro pentru împădurire şi indicatorul de progres este număr de puieţi produşi. Angajamentul de guvernare al USRPLUS propune 300 de milioane pentru fiecare dintre anii de implementare ai planului de rezilienţă şi propune un indicator clar şi concret: zeci de mii de hectare efectiv împădurite. MFE deschide calea aruncării de bani europeni în obiective care nu se văd în realitatea din teren. 

 

De asemenea, se ratează complet oportunitatea reprezentată de componenta de Clădiri / Construcţii a Pactului Ecologic European: renovarea energetică aprofundată a clădirilor publice şi rezidenţiale ar avea un impact pozitiv pe multiple direcţii. 

 

Pe de-o parte, trebuie avut în vedere impactul social major, în special în această perioadă de criză economică generată de criza sanitară (locatarii/ ocupanţii clădirilor vor putea consuma exact cât au nevoie şi când au nevoie şi, prin urmare, ar face economii importante la costurile cu întreţinerea care, în cazul clădirilor publice, s-ar transforma în fonduri direcţionate către investiţii vitale pentru comunităţile respective) şi cel asupra mediului înconjurător (clădiri eficiente energetic înseamnă mai puţine emisii de gaze cu efect de seră şi, prin urmare, o calitate a aerului mult îmbunătăţită). 

 

Pe de altă parte, un adevărat program naţional de renovare energetică aprofundată a clădirilor ar crea un întreg ecosistem economic cu valoare adăugată ridicată: vorbim despre execuţia respectivelor lucrări, dar şi despre fabricarea elementelor necesare – materiale de constructii cu impact scăzut asupra mediului pe întreaga durată de viaţă, termosisteme, panouri solare, panouri fotovoltaice, pompe de căldură, contoare inteligente. Prin urmare, de ce să importăm toate aceste elemente, când le putem produce în România, chiar în regiunile care vor trece prin tranziţia de la cărbune şi o economie bazată pe combustibili fosili către o economie verde şi sustenabilă?

 

Dacă 40% din fondurile PNRR trebuie să meargă spre Tranziţia verde, iar clădirile sunt responsabile de 36% din emisiile de gaze cu efect de seră, înseamnă că cel puţin 4 miliarde de euro ar trebui să meargă către renovarea energetică aprofundată a clădirilor, propunere în perfectă corelare cu New Renovation Wave, noua strategie a Comisiei Europene cu privire la performanţa energetică a clădirilor. 

 

III Probleme legate de implementare şi absorbţie

 

III.1 Capacitate de absorbţie

 

Nu este deloc clar cum îşi propune guvernul să reuşească brusc să îşi tripleze aproape rata de absorbţie a fondurilor, în condiţiile în care anul acesta au absorbit doar 5,7 miliarde de euro în condiţii de relaxare a regulilor, iar proiecţia lor pentru anii următori este de absorbţie de peste 10 miliarde, chiar 13 în 2023. Dacă aceşti bani vor fi folosiţi prin aceleaşi mecanisme greoaie ale MFE, atunci riscăm să nu îi folosim. Să nu uităm că MFE a promis bani de urgenţă pentru spitale la începutul pandemiei şi abia în noiembrie a semnat unele contracte – a durat un an în situaţie de criză, pentru proiecte simple, cât vor dura pentru proiectele complexe din PNRR?”, mai transmite Alianţa în comunicatul de presă.