x


  • EUR
    4.5975
    USD
    3.8945
  • 22° C
    Vremea
    Bucuresti
    Vant

    11 km/h
    Umiditate

    41%
    Presiune

    34033 hPa
string(13) "macroeconomie"

Vă mai amintiţi de 9 august 2007, când au început să cadă pieţele, dar noi deschideam şampania? În România de astăzi sunt câteva asemănări înfricoşător de izbitoare cu ce se întâmpla atunci

Vă mai amintiţi de 9 august 2007, când au început să cadă pieţele, dar noi deschideam şampania? În România de astăzi sunt câteva asemănări înfricoşător de izbitoare cu ce se întâmpla atunci. La putere erau aceiaşi care aruncau cu bani, majorările salariale şi de pensii fiind la ordinea zilei, la fel ca acum. Pentru că nu învăţăm nimic din trecut, într-un an vine criza

Author: Cristina Popovici | Sursa: zf.ro | Publicat: 10.08.2017, 7:18 | Actualizat: 10.08.2017, 7:18

Exact acum 10 ani, pe 9 august 2007, când pieţele financiare mondiale deschideau şampanie peste şampanie, bursele fiind la maxime, de nicăieri a apărut prima crăpătură: BNP Paribas, cea mai mare bancă franceză de atunci, a suspendat retragerile din trei fonduri de investiţii care aveau în spate celebrele credite americane subprime, scrie Ziarul Financiar. 

 

Peste noapte, Banca Centrală Europeană a fost nevoită să acorde un împrumut de urgenţă de aproape 100 de miliarde de euro pentru a calma criza de lichiditate. Din acel moment, apariţia tsumaniului financiar care a spulberat o întreagă lume nu a mai putut fi oprit (Între timp, BCE a injectat 1,2 trilioane de euro, iar Banca Centrală Americană peste 10 trilioane de dolari pentru a ţine sistemele financiare în piaţă).

 

Peste un an şi o lună, în ciuda tuturor eforturilor din birouri, Lehman Brothers, una dintre cele mai mari bănci americane, a căzut antrenând toate ţările lumii.

 

La Bucureşti, pe 10 august 2007, era euforie. Guvernul Tăriceanu, susţinut de PNL, PSD şi UDMR, o coaliţie ca acum, arunca cu banii de la buget în dreapta şi în stânga. Majorările salariale şi de pensii erau la ordinea zilei. Banii din privatizarea BCR şi a distribuţilor din energie, peste 2 miliarde de euro, erau distribuiţi la foc automat, aducând iluzia că statul nu are probleme cu veniturile bugetare.

 

Experţii FMI vorbeau de unii singuri, întrucât premierul Tăriceanu nici nu-i mai primea la Palatul Victoria, fiind susţinut de o economie care duduia. “FMI a atenţionat România asupra importanţei implementării unei politici monetare mai severe cu obiectivul de a tempera cererea internă şi de a imita avansul deficitului de cont curent. Deficitul extern al României, care depăşeşte 10%, este cauzat în mare parte de avansul importurilor, în condiţiile în acre consumatorii şi companiile locale tind spre standarde europene.”

 

Ce spunea Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, atunci: “Am observat o stare de euforie faţă de cheltuielile de la bugetul României. Este timpul ca BNR să acţioneze pentru calmarea acestei euforii”. Isărescu avertiza Guvernului asupra riscurilor unei supraestimări a veniturilor bugetare. Din păcate, BNR a acţionat prea lent şi prea târziu.

 

mai multe, pe ZF