Vicepreşedinta Comisiei Europene pentru valori şi transparenţă, Vera Jourova, a declarat miercuri, pentru Agerpres, în cadrul unui interviu organizat la Bruxelles de European Newsroom pentru agenţiile participante, că anul viitor va încerca să convingă statele membre UE să introducă în legea internă măsura respingerii timpurii de către instanţe a acţiunilor strategice împotriva mobilizării publice (SLAPP) din directiva UE anti-SLAPP, după ce aceasta ar urma să se aplice într-o primă fază pentru cazurile transfrontaliere.

„Erau mari aşteptări că vom adopta legislaţie care să acopere toate SLAPP-urile. Am putut să facem doar cazurile transfrontaliere. Este păcat că nu am putut face mai mult şi de aceea am echilibrat cu recomandări care nu sunt constrângătoare din punct de vedere legal”, a declarat Vera Jourova.

Întrebată când aşteaptă ca statele membre să trimită primele raportări privind situaţia naţională a SLAPP, obligaţie prevăzută în directivă, şi cum ar urma să utilizeze Comisia Europeană (CE) aceste date, Vera Jourova a afirmat: „Cred că vom avea raportul până la sfârşitul acestui an şi va fi mai degrabă o oportunitate pentru noi discuţii cu statele membre decât să dăm avertismente sau recomandări în raportul privind statul de drept. Cu siguranţă nu în raportul privind statul de drept din acest an, înainte să avem datele.”

Ea a subliniat că fie şi doar „stabilirea amplorii problemei va fi utilă”, pentru că, atunci când a prezentat propunerea anti-SLAPP, reacţia a jumătate din statele membre UE a fost că nu au o astfel de problemă pe teritoriul lor.

„Apoi am venit cu cazuri concrete, feţe concrete, oameni concreţi care erau hărţuiţi de sistemul de justiţie. Cred că tot mai multe state membre recunosc că se confruntă cu această problemă şi cred că anul viitor putem să facem mai mult pentru a convinge statele membre să introducă măsura anti-SLAPP, care este respingerea timpurie a procesului, simplific, dar respingerea timpurie este chestiunea centrală” a directivei, a spus Jourova.

Vicepreşedinta CE consideră că va avea şansa să realizeze acest lucru „pentru că, în cazul în care directiva anti-SLAPP pentru cazurile transfrontaliere este adoptată, statele membre vor trebui oricum să transpună legislaţia”.

„Angajamentul meu este că voi discuta cu statele membre două lucruri. Primul – ‘Aţi putea lua în considerare şi introducerea acestei respingeri timpurii în legea internă?’. Al doilea lucru – vom analiza dacă statele membre au respectat recomandarea noastră împotriva legii privind defăimarea. Pentru că aceasta este o cale periculoasă, în special când mergi la închisoare pentru defăimare”, care poate fi cu uşurinţă folosită ca un instrument împotriva jurnaliştilor, a mai afirmat Vera Jourova.

Întrebată ce pot face jurnaliştii sau alte persoane vizate de SLAPP care nu au acces imediat la un avocat până la adoptarea unei astfel de legislaţii, înalta responsabilă a CE s-a arătat pesimistă.

„Ce poţi face acum? Să angajezi un avocat bun. Îmi pare rău, poate sunt cinică. Dar încă nu avem legislaţia”, a spus Jourova.

În acelaşi timp, i-a încurajat pe cei în cauză să încerce să obţină „acţiuni de solidaritate din partea altor jurnalişti”.

„Pentru că am văzut astfel de cazuri în UE. Apărarea lui Daphne Caruana Galizia a venit târziu, după ce a fost ucisă. Este o poveste tristă. Trebuia să se întâmple mai devreme”, a mai spus Vera Jourova, referindu-se la jurnalista malteză de investigaţie asasinată pe 16 octombrie 2017.

Comisia Europeană a adoptat pe 27 aprilie 2022 o propunere de Directivă împotriva SLAPP care are ca obiect acţiunile SLAPP în materie civilă şi cu implicaţii transfrontaliere. Pe baza noilor dispoziţii, judecătorii vor putea să respingă rapid acţiunile vădit nefondate introduse împotriva jurnaliştilor şi a apărătorilor drepturilor omului.

În acelaşi timp, CE a adoptat o recomandare complementară pentru a încuraja statele membre să îşi alinieze normele naţionale la legislaţia UE propusă şi în ceea ce priveşte cauzele care nu au o dimensiune transfrontalieră şi în ceea ce priveşte alte proceduri, nu numai cele în materie civilă.

Legislaţia UE este în prezent în curs de adoptare.

În 2021, pe Platforma de răspuns rapid privind libertatea mass-media au existat 439 de semnalări vizând 778 de persoane sau entităţi din mass-media în 24 de state membre ale UE, inclusiv acţiuni SLAPP.

Un exemplu tragic de utilizare a acţiunilor SLAPP este jurnalista Daphne Caruana Galizia, care se confrunta cu peste 40 de procese în momentul asasinării sale în 2017.