„Am discutat, astăzi (marţi – n.r.), la Bruxelles cu Margrethe Vestager, vicepreşedintele Comisiei Europene, despre PNRR, instrumentele financiare pentru sectorul privat şi reglementarea schemelor de ajutor de stat în domeniul energetic. Avem tot sprijinul domniei sale, dar succesul implementării PNRR depinde de noi”, a scris, pe Facebook, Dan Vîlceanu.

Potrivit unui comunicat al Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), ministrul Vîlceanu şi comisarul european pentru concurenţă, Margrethe Vestager, au discutat despre Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă, contribuţiile pentru instrumentele financiare destinate sectorului privat şi reglementările referitoare la schemele de ajutor de stat în domeniul energetic.

„Comisarul european a ţinut să aprecieze că Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă al României este ambiţios, echilibrat pe recomandările specifice de ţară şi investiţiile necesare pentru realizarea acestora. În cadrul discuţiilor, ministrul Vîlceanu a explicat necesitatea ca instrumentele financiare să rămână la fel de atractive chiar şi în perspectiva aplicării regulilor privind ajutorul de stat, prevăzute în PNRR şi a solicitat o decizie a Comisiei”, a arătat sursa citată.

Reprezentanţii ministerului au adăugat că România a colaborat îndeaproape cu serviciile Comisiei Europene şi Fondul European de Investiţii pentru a finaliza negocierile pe marginea privind Acordului de contribuţie privind instrumentele financiare pentru sectorul privat. Semnarea documentului reprezintă îndeplinirea unuia dintre indicatorii (milestone) pentru care România urmează să solicite rambursarea de fonduri în prima cerere de rambursare în cadrul PNRR. Aceasta urmează să fie trimisă Comisiei în mai 2022.

În ceea ce priveşte schemele de ajutor de stat în domeniul energetic, reprezentantul MIPE a solicitat clarificări privind modul în care viitoarele reglementări, mai flexibile, pot fi aplicate în cadrul apelurilor finanţate în cadrul PNRR.

„Tot în zona PNRR a fost abordată tema reducerilor sumelor acordate statelor membre care au avut performanţe economice peste cele anticipate la momentul alocărilor iniţiale. România ar putea înregistra o corecţie financiară de circa 1,5 miliarde euro”, a menţionat sursa citată.

Cei doi oficiali au mai discutat despre progresul înregistrat în două reforme importante cuprinse în PNRR, respectiv reforma pensiilor şi digitalizarea.