China şi Statele Unite sunt primii doi poluatori mondiali cu gaze de efect de seră, aflate la originea încălzirii planetei. Înţelegerea lor este crucială în succesul eforturilor internaţionale în vederea unei reduceri a acestor emisii.
Preşedintele american Joe Biden a invitat 40 de lieri din lume la summitul dedicat luptei împotriva încălzirii globale pe care-l organizează prin videoconferiţă joi şi vineri – inclusiv pe Xi Jinping şi pe omologul lor rus Vladimir Putin.
Această reuniune este menită să marcheze revenirea Statelor Unite în prima linie a luptei împotriva modificărilor climatice, după ce s-au dezangajat, în timpul lui Donald Trump, din Acordul de la Paris.
Joe Biden a decis încă din prima zi la Casa Albă, în ianuarie 2021, să revină în acord.
Xi Jinping ”va susţine online, de la Beijing”, un ”important discurs” la summitul virtual de joi şi vineri, a anunţat miercuri Ministerul chinez de Externe, punând astfel capăt unei incertitudini cu privire la participarea acestuia la eveniment.
”ELEV RĂU”
Chinezii şi americanii par astfel hotărâţi să-şi lase deoparte provizoriu divergenţele şi să colaboreze mai activ în lupta împotriva modificărilor climatice.
Ei se opun într-o mulţime de subiecte. Washingtonul critică Beijingul cu privire la politica acestuia în Hong Kong, faţă de Taiwan, privind tratamentul aplicat musulmanilor uiguri în Xinjiang, în nord-vestul Chinei, sau în comerţ.
Însă cele două ţări s-au angajat sâmbătă ”să coopereze” în lupta împotriva modificărilor climatice, în urma unei viizte la Shanghai a emisarului american în acest dosar, John Kerry, care s-a întâlnit cu omologul său chinez Xie Zhenhua.
Revenirea în Acordul de la Paris a Statelor Unite – al doilea cel mai mare poluator cu CO2, după China – a intrat în vigoare la 19 februarie.
”Nu este în niciun caz o revenire glorioasă. Ci mai degrabă un elev rău revine în banca şcolii după ce a plecat de la ore”, declara săptămâna trecută un purtător de cuvânt al diplomaţiei chineze, Zhao Lijian, rezumând poziţia chineză.
PROMISIUNI
În timpul absenţei Statelor Unite, în mandatul lui Trump, China a preluat un rol major, alături de Uniunea Europeană (UE) în lupta împotriva modificărilor climatice.
Xi Jinping a fost aplaudat la sfârşitul lui 2020, când a anunţat că ţara sa începe să reducă emisiile de CO2 înainte de 2030, pentru a atinge, 30 de ani mai târziu, ”neutralitatea carbonului” – adică să absoarbă tot atât carbon cât emite.
”China va face ceea ce spune şi prin ceea ce va face îşi va atnge obiectivele”, s-a angajat săptămâna trecută preşedintele chinez, reiterând aceste promisiuni.
China, o mare consumatoare de cărbune, necesar în producerea electrictăţii, este totodată ţara care investeşte cel mai mult în energii noi.
”Nu putem soluţiona această criză climatică fără ca China să fie la masa negocierilor”, sublinia John Kerry în marja vizitei sale la Shanghai.
În afară de summitul organizat la iniţiativa lui Biden, alte evenimente importante sun prevăzute în 2021 în domeniul mediului, şi anume COP15 în domeniul biodiversităţii, în octombrie, în China, şi COP26 în domeniul luptei împotriva modificărilor climatice, în noiembrie, la Glasgow.