x


  • EUR
    4.7537
    USD
    4.3082
string(13) "macroeconomie"

Zi decisiva pentru un nou acord cu FMI

Experţii Fondului Monetar Internaţional (MFP) se întâlnesc, vineri, cu reprezentanţii tuturor ministerelor pentru a se stabili dacă va mai exista un nou acord cu instituţia financiară internaţională.

Author: Ionut Lupescu | Sursa: Agerpres | Publicat: 06.02.2015, 9:46

Întâlnirea probabil cea mai importantă (a reprezentanţilor FMI – n.r.) cu toţi miniştrii şi momentul în care vom încerca să ajungem la un consens va fi vineri şi probabil vineri seară sau sâmbătă dimineaţă vom şti dacă avem sau nu în continuare un acord în condiţiile pe care bineînţeles să le agreem’, a precizat miercuri ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, într-un briefing la Palatul Victoria.

Tot miercuri, guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu, a afirmat că negocierile dintre România şi Fondul Monetar Internaţional (FMI) pe marginea actualului acord ‘merg bine’, dar a adăugat că BNR este pregătită inclusiv pentru situaţia în care negocierile s-ar încheia fără o concluzie clară.

‘Noi suntem pregătiţi pentru orice scenariu, dar eu ştiu că negocierile merg bine şi nu ne ante-pronunţăm. Cei de la FMI vor avea o conferinţă de presă luni. Vorbim după’, a spus Isărescu, întrebat dacă există riscuri pentru România în eventualitatea încheierii acordului FMI înainte de termen.

Şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote, a declarat, într-o conferinţă susţinută pe 4 februarie la Ploieşti, că România are nevoie de o lege a falimentului personal, Fondul Monetar Internaţional fiind de acord cu adoptarea unui astfel de act normativ care trebuie să fie ‘foarte bun’.

‘Este o lege de care România are mare nevoie. Noi lucrăm îndeaproape cu Fondul Monetar şi Fondul Monetar este de acord că e nevoie de o lege, dar, tocmai pentru că este o lege foarte importantă, ne dorim să fie şi o lege foarte bună, pentru că ce am observat în România este că adesea legile se dau repede, sub imperiul unor realităţi sau unor crize şi atunci ele nu sunt de cea mai bună calitate şi provoacă efecte juridice neplăcute şi victime colaterale’, a declarat Filote, la Camera de Comerţ şi Industrie (CCI) Prahova. Potrivit acesteia, principala îngrijorare este legată de modul în care legea ar urma să se aplice.

Totodată, după discuţiile avute cu reprezentanţii FMI în 30 ianuarie 2015, Bogdan Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa, a subliniat că experţii instituţiei financiare internaţionale s-au declarat nemulţumiţi de absenţa reformelor la nivelul administraţiei publice şi al companiilor de stat.

‘Pe parcursul discuţiilor purtate, reprezentanţii FMI s-au arătat nemulţumiţi de absenţa reformelor la nivelul administraţiei publice şi al companiilor de stat. Ne-au anunţat că vor urma negocieri cu guvernului, în cadrul cărora specialiştii FMI vor pune accent pe realizarea reformelor convenite în acordurile anterioare’, a spus Hossu, precizând că discuţiile au avut în vedere şi problematica salariului minim, evoluţia locurilor de muncă, impactul reducerii CAS şi legislaţia muncii – structură şi perspective.

În aceeaşi zi, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Florin Pogonaru, a declarat, după trei ore de discuţii cu experţii FMI, că România este considerată încă o economie fragilă care are nevoie de rezerve bugetare ceva mai mari pentru a fi protejată în faţa unor şocuri.

‘Misiunea actuală a FMI nu este una punctuală, ci una de analiză, de a sesiza tendinţele, contextul şi încotro se duc lucrurile. Ideea este că ei văd în continuare creştere economică şi elementele sunt pozitive, dar o văd încă fragilă această creştere, încă nestabilită. Au fost de părere că România este încă o economie fragilă, care are nevoie de rezerve bugetare ceva mai mari pentru a fi protejată în faţa unor şocuri’, a declarat pentru AGERPRES Florin Pogonaru, la finele lunii ianuarie.

Acesta a subliniat că în discuţiile cu reprezentanţii FMI au fost abordate ‘subiecte foarte largi’, de la energie la fonduri europene, dar şi aspecte legate de modificarea Codului Fiscal.

O misiune a Fondului Monetar Internaţional, condusă de Andrea Schaechter, se află în România în perioada 27 ianuarie – 10 februarie 2015, pentru a treia evaluare a acordului preventiv aflat în derulare. Primele două evaluări ale actualului acord au fost realizate în prima parte a anului trecut.

Vizita misiunii FMI a venit într-un moment în care, la Bucureşti, francul a ajuns la cotaţii record în raport cu leul, motiv pentru care au reînceput discuţiile referitoare la românii cu credite în franci elveţieni. În context, sunt analizate mai multe variante, printre care aplicarea Ordonanţei referitoare la rescadenţarea creditelor cu o serie de modificări, aprobarea unei legi a falimentului personal sau o eventuală conversie a creditelor în valută.

Experţii instituţiei financiare au trimis deja o scrisoare autorităţilor române prin care se declară îngrijoraţi de o eventuală aprobare a unei Legi a insolvenţei persoanelor fizice fără un studiu de impact adecvat şi fără consultarea asociaţiilor implicate.

Reprezentantul rezident al FMI pentru România şi Bulgaria, Guillermo Tolosa, a declarat, înainte de începerea misiunii FMI, că vor avea loc consultări în cadrul Articolului IV şi a treia evaluare a acordului Stand-By de tip preventiv încheiat cu România, care a fost aprobat în data de 27 septembrie 2013. ‘Membrii misiunii vor discuta cu autorităţile române recentele evoluţii ale economiei româneşti şi priorităţile în reformele economice’, a spus Guillermo Tolosa.

Potrivit comunicatului de presă al FMI, discuţiile cu privire la acord se vor derula împreună cu echipe ale Comisiei Europene şi Băncii Mondiale.

România are în derulare cu FMI un acord stand-by de două miliarde de euro din care autorităţile nu au accesat fonduri până în prezent. Scopul acordului de tip preventiv a fost de proteja economia românească de eventuale şocuri pe pieţele financiare.

Actualul acord stand-by este cel de-al 10-lea încheiat de România cu Fondul Monetar Internaţional din ultimii 23 de ani şi al treilea acord solicitat FMI, de la declanşarea crizei economice, în 2009.

Aranjamentul a fost încheiat în septembrie 2013 pentru 24 de luni şi are o valoare de aproximativ 1,98 miliarde de euro (1,75 miliarde DST – Drepturi Speciale de Tragere – n. r.) pentru România.

Primul acord de după decembrie 1989 a fost încheiat în 11 aprilie 1991, potrivit paginii de internet a instituţiei financiare internaţionale.