Conform Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă, adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite, toate țările s-au angajat să pună capăt sărăciei în toate dimensiunile sale și în toate formele sale. Acest obiectiv, susține BM, ar fi imposibil de realizat dacă nu se va ține cont de încălzirea globală și efectele sale asupra săracilor.
Dar planurile mai ambițioase de a menține creșterea temperaturii pe plan global în limita acceptată de 2 grade Celsius trebuie adoptate astfel încât efectele negative asupra săracilor să fie amortizate.
‘Schimbările climatice îi afectează cel mai mult pe cei mai săraci și provocarea cu care ne confruntăm acum este protejarea a zeci de milioane de oameni care riscă să ajungă la pragul sărăciei extreme din cauza schimbărilor climatice’, a avertizat președintele Băncii Mondiale, Jim Yong Kim.
Instituția estimează că numărul săracilor va crește cu 100 de milioane până în 2030, pe lângă cei 900 de milioane care ar urma să trăiască în condiții de sărăcie extremă dacă vor încetini progresele în dezvoltare. Pentru 2015, Banca Mondială se așteaptă ca numărul persoanelor sărace să ajungă la 702 milioane.
Cei săraci sunt deja afectați de schimbările climatice, din cauza reducerii productivității culturilor de cereale, a inundațiilor și a amenințării unor boli, cum ar fi malaria, a apreciat John Roome, director specializat pe schimbări climatice în cadrul BM. ‘Problemele care definesc generația noastră sunt ținerea sub control a schimbărilor climatice și eradicarea sărăciei. Cel mai bun mod de a acționa este îmbinarea celor două probleme într-o strategie integrată’, a declarat John Roome.
Banca Mondială susține că trebuie adoptate măsuri de asigurare a îngrijirii sănătății pentru toți cetățenii, trebuie îmbunătățite măsurile de apărare împotriva inundațiilor și cele care anunță rapid fenomenele meteo extreme, pentru a preveni sau compensa majoritatea efectelor negative ale schimbărilor climatice asupra săracilor în următorii 15 ani.
Și secretarul general al ONU, Ban Ki-moon, a cerut accelerarea ritmului de negociere în problema combaterii schimbărilor climatice, înaintea conferinței mondiale privind schimbările climatice ce va fi organizată de ONU la Paris, între 30 noiembrie și 11 decembrie. Principalul obiectiv este încheierea unui acord vizând limitarea creșterii temperaturii planetei la 2 grade Celsius până la sfârșitul acestui secol în raport cu epoca preindustrială.