„Evacuarea gazelor arse de la microcentralele termice prin pereţii exteriori ai blocului este egal cu a pune oamenii sa respire zi şi noapte la ţevile de eşapament ale maşinilor”, a susţinut profesorul Douglas Fowler (un reputat expert american în probleme privind recunoaşterea, evaluarea şi controlul factorilor de risc cauzaţi de poluarea mediului ambiental şi profesional, care a activat şi ca profesor asociat la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca), la un simpozion internaţional organizat împreună cu academicianul Gheorghe Benga (clujeanul cunoscut pentru descoperirea primei proteine canal pentru apă în membrana globulelor roşii înaintea cercetătorului american Peter Agre, Laureat Nobel pentru chimie, 2003).
După 15 ani de studii privind efectele nocive pe care gazele arse de la centralele individuale pe gaze naturale le au asupra sănătăţii, academicianul clujean, care a coordonat echipe de cercetători din Cluj-Napoca şi Arad, a ajuns la concluzii îngrijorătoare care demonstrează cu elemente concrete afirmaţiile făcute de Fowler.
Gazele emanate de centrale, similare cu cele provenit de la motoare
Orice combustibil produce prin ardere şi particule, iar din arderea gazului natural, folosit la centralele termice individuale, rezultă particule ultrafine, asemănătoare cu cele din gazul de eşapament de la motoare diesel. „În gazele emanate de centralele termice individuale există zeci de poluanţi, inclusiv compuşi de azot, de sulf, metale grele, radicali liberi. Pe lângă aceşti poluanţi (unii mutageni şi genotoxici) am evidenţiat şi particule ultrafine de funingine, care sunt cancerigene. Încă din secolul al XVIII-lea s-a indentificat funinginea ca agent cancerigen. Funinginea este pe primul loc în listele de agenţi cancerigeni în toate ţările.”, susţine Benga.
Acţiunea combinată a poluanţilor rezultaţi din arderea gazului natural în centralele termice poate provoca numeroase efecte adverse: „iritaţia ochilor, a faringelui, a sinusurilor şi căilor respiratorii; bronşite şi alte boli respiratorii, alergii şi astm; creşte susceptibilitatea celor expuşi, mai ales a copiilor şi a vârsnicilor la gripă şi alte viroze; s-au produs însă şi decese prin intoxicaţii acute cu monoxid de carbon, chiar ale unor întregi familii. Există studii multicentrice (coordonate de specialişti în sănătate publică de la universităţi americane precum Harvard, Albany, de la Institutul Naţional de Mediu şi Sănătate din SUA, şi din alte ţări) privind efectele nanoparticulelor produse prin combustie care demonstrează că morbiditatea prin boli respiratorii, cardiopulmonare, îmbolnăvirile copiilor, absenteismul la şcoli se corelează cu concentraţia particulelor în mediu. Expunerea cronică produce diferite forme de cancer (pulmonar etc). De asemenea mortalitatea generală creşte în corelaţie cu concentraţia de particule din aerul respirat”.
citeşte materialul complet, AICI