1. O cură standard pentru vindecarea dependenţei de alcool durează trei luni de zile, într-o clinică privată din Capitală. La finalul ei vei plăti între 1.200 şi 2.400 de lei, funcţie de gravitatea dependenţei.
2. Sunt patru clinici care oferă tratament specializat pentru dependenţe în Capitală şi încă trei în ţară (la Cluj, la Iaşi şi la Sibiu). Dintre cele şapte, doar un centru de tip rehab (centru de tratament al dependenţelor ce include şi cazare) la Sibiu. Pentru restul ţării nu sunt soluţii specializate în privat. Singura opţiune a dependenţilor din provincie rămân cabinetele de psihiatrie. “Sunt puţine centre de tratament pentru că nu sunt profitabile”, a spus pentru MONEY.ro psihiatrul Eugen Hriscu, director executiv al Alianţei Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT). Singura dependenţă tratată din bani publici în România este cea de tutun.
“E un program pentru tratamentul dependenţei de tutun finanţat din bani publici, un program scump, pentru că tratamentele medicamentoase sunt foarte scumpe: 7 milioane de lei (vechi – n. red.) pe lună. Pentru restul nu se face mare lucru. Nu avem niciun centru în România pentru tratamentul dependenţei de alcool (n.red. din bani publici)”, explică Eugen Hriscu.
Totuşi, costurile practicate de clinicile de profil din România sunt de la 5 până la 20 de ori mai mici decât cele practicate în UE sau SUA, mai spune el.
3. 10-15% din populaţia României are probleme cu alcoolul, susţin statisticile internaţionale. În ţară însă nu avem nicio structură publică ori privată, care să măsoare exact numărul de dependenţi de alcool. Mai mult, Ministerul Sănătăţii nu are niciun om care să se ocupe de problema adicţiilor şi de direcţionarea banilor publici pentru gestionarea ei.
În ceea ce priveşte etnobotanicele, sunt între 300 şi 500 de mii de consumatori pe plan local, după ultimele date disponibile. Etnobotanicele sunt “naturale”: mit fals! Sunt substanţe sintetice-derivaţi de amfetamină. “Ele induc o dependenţă rapidă, cu efecte catastrofale, ce se soldează cu tulburări psihiatrice”, explică Eugen Hriscu.
4. Adicţia e o boală cronică vindecabilă, cu un pronostic mai bun decât multe boli cronice (astmul, poliatrita reumatoidă), explică Eugen Hriscu. “Populaţia nu are conştiinţa faptului că e o boală, şi nu un viciu. Oamenii nu pot fi făcuţi vinovaţi pentru bolile de care suferă. Rata de succes a tratamentului pentru adicţii este de 40%, un procent optimist pentru o boală cronică”, mai spune el. Iar recăderile sunt şi ele mai puţin frecvente decât la alte boli cronice, ca de exemplu astmul, adaugă Eugen Hriscu.
“Recăderile sunt între 30 şi 50% după tratament. Dar în astm, recăderea este între 50 şi 70%”, explică el. Totuşi, dacă în cazul unei recăderi în diabet, de exemplu, pacienţii vin la medic şi spun că le-a crescut glicemia, recăderea în dependenţe e asumată ca o infirmitate, ca un eşec personal, pacienţii fiind mai reticenţi în a se adresa specialistului.
5. Tratamentul pentru dependenţa de tutun care targetează abstinenţa durează, în medie, între trei şi şase luni, spune Eugen Hriscu.
6. Tratamentul într-o dependenţă are două componente importante: consilierea psihologică specializată şi medicamentaţia. “Psihologul te învaţă cum să refoloseşti capacitatea volitivă şi de autocontrol pe care nu ai mai folosit-o de mult timp, pentru că a fost paralizată de substanţă”, explică Eugen Hriscu.
7. Profilul dependentulului de heroină: este un bărbat tânăr, are între 20-27 de ani, are studiile neîncheiate, locuieşte cu părinţii, nu are ocupaţie, sau are ocupaţii temporare, din urban, sau din zonele limitrofe ale Bucureştiului, e necăsătorit. Mulţi au început consumul la vârste mici, 15-17 ani şi deja au 5-7-10 ani de consum în spate, explică Eugen Hriscu.
8. Te costă 600 de lei lunar tratamentul dependenţei de heroină la o clinică din Capitală. Preţul acoperă medicaţia de substituţie, evaluările, consultul medical general, consultul psihiatric şi şedinţele de consiliere. “Pacienţii aflaţi în tratament în România pentru dependenţa de heroină iau acest tratament, în medie, de 3-5 ani”, explică Eugen Hriscu. Durata tratamentului însă depinde de severitatea adicţiei şi de resursele pe care fiecare pacient le are la dispozitie (financiare, de educaţie, abilităţi), mai spune el. “Se dă un substitut, care atâta timp cât este luat taie dorinţa şi pofta şi efectul heroinei. Trebuie luat mulţi ani. Tratamentul îl scoate din lumea drogului, şi fiind echilibrat pe partea de substanţă, are posibilitatea să îşi continue şcoala, să îşi ia un job, să aibă o relaţie, şi eventual să şi iasă la un moment dat de pe acest tratament”, spune Eugen Hriscu.
9. Sunt 20 de mii de consumatori de heroină în România şi 800 de locuri de tratament, în sistemul de stat. Majoritatea consumatorilor de heroină locuiesc în Bucureşti. “Centrele de stat de tratament din Bucureşti sunt blocate, pentru că nu sunt locuri. Statul asigură în jur de 800 de locuri de tratament la 20 de mii de consumatori”, explică Eugen Hriscu.
10. Dependenţa înseamnă infracţiune în România, fără posibilitatea de a alege între puşcărie şi tratament, aşa cum se întâmplă în străinătate. “Funcţionează coercitiv. La noi consumatorul dependent este infractor. În străinătate se face totul ca să ţii un tânăr departe de puşcărie”, conchide el.
Cele patru clinici din Bucureşti în care se tratează dependenţele sunt ARENA-Institutul de Boli Infecţioase Prof.Dr. Matei Balş, Clinica de psihiatrie, psihoterapie şi dezvoltare personală PsyMotion, D&C Medical şi Centrul de asistenţă şi tratament în adicţii.
