În 2008, România a înregistrat o creştere economică de 7,3%, de departe cel mai bun avans din Uniunea Europeană şi unul dintre cele mai bune de pe continentul european. Cu recesiunea de 6,6% din 2009, însă, România a avut a 13-a cea mai slabă performanţă la nivel mondial, arată datele FMI consultate de Money Channel.
În 2009 am stat şi mai rău: scăderea de 1,6% a PIB-ului a plasat România pe locul 7 în topul celor mai proaste rezultate economice din lume.
Nici în acest an nu vom sta cu mult mai bine. Avansul de 1,5% pe care mizează autorităţile române plasează România pe locul 144 din 183 de state pentru care Fondul Monetar Internaţional are prognoze. Rezultatul ar putea fi, însă, mult mai slab. Analiştii BCR, ING Bank România, Barclays fac parte dintr-o categorie tot mai mare de experţi care văd un avans economic de 0,5-1% în acest an.
Sursele de creştere economică se sufocă tot mai mult, în contextul tensiunilor externe şi interne. În primele 5 luni din acest an, producţia industrială a urcat cu numai 0,8%, după ce anul trecut, sectorul a crescut cu peste 6%. Temperarea avansului industriei vine mai ales în contextul în care exporturile au frânat la plus 1,5% în acest an faţă de plus 20% pe ansamblul anului 2011. Se remarcă, însă, o revenire a comerţului cu amănuntul, care a început să crească mai puternic decât în anii precedenţi.
Cum consumul intern al populaţiei este principalul motor al creşterii economice, este o veste bună că afacerile comercianţilor sunt mai mari. Pe de altă parte, pentru a creşte pe termen lung, România are nevoie fie de investiţii străine, fie de creşterea depozitelor care ar antrena şi avansul creditării, după cum spune guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. În acest caz, veştile nu sunt prea bune. În primele luni din 2012, investiţiile străine aproape s-au înjumătăţit, după ce în 2011 au atins minimul ultimilor 8 ani. În plus, nici creditarea nu dă vreun semn că ar putea accelera.
