Chișinăul are, conform Anuarului Statistic al Republicii Moldova 2013, un număr de 800.601 locuitori. Direcția integrării europene a fost bătută în cuie la finele lunii noiembrie a anului trecut, când oficialii basarabeni au parafat, în cadrul Summit-ului de la Vilnius, Acordul de Asociere cu Uniunea Europeană. Acesta reprezintă un mare pas concret în direcția integrării europene a Republicii Moldova.
Astfel, după ce va avea loc aderarea oficială a Moldovei la UE, granița de pe Prut, în forma ei actuală, care îi desparte pe cetățenii români de cei moldoveni, va dispărea, iar Chișinăul ar urma să treacă pe locul al doilea după București drept cel mai mare oraș al României, detronând Iașiul, care are o populație de aproximativ 317.000 persoane, conform datelor oficiale ale INS, pe anul 2012.
Un important pas concret care arată deschiderea oficialilor de la Bruxelles către Republica Moldova este decizia recentă a Parlamentului European și a Consilului European de a include Moldova pe lista țărilor ai căror cetățeni nu au nevoie de vize pentru a călători în Spațiul Schengen. Hotărârea va intra în vigoare începând cu 28 aprilie.
Pe de altă parte, UE susține Moldova și din punct de vedere economic. Anul acesta, Bruxelles-ul a decis să liberalizeze comercializarea vinurilor moldovenești pe piața comunitară, după ce, în septembrie 2013, Federația Rusă a instituit embargo împotriva băuturilor alcoolice moldovenești, pentru a pune presiune pe autoritățile de la Chișinău în sensul îndepărtării de obiectivele europene. Acest lucru a însemnat „o susținere morală colosală” pentru moldoveni, după cum declara recent ministrul Agriculturii de la Chișinău, Vasile Bumacov. Acesta a mai spus, la o conferință pe tema agriculturii, care a avut loc la începutul acestei luni la București, că agricultorii basarabeni sunt cei care își doresc cel mai mult o integrare europeană.
Produsele agricole, vârful de lance la export
Altfel spus, o țară preponderent agrară, cum este Republica Moldova, va veni pe piața comunitară, după integrarea europeană, în special cu produse agricole, de origine vegetală și animală. În prezent, produsele agroalimentare reprezintă aproximativ o treime din total exporturi.
Vinul este unul dintre produsele care susține puternic agricultura moldovenească. La acest capitol, orientarea către piața europeană s-a produs deja în ultimii ani. Dacă, în 2006, aproximativ 60% din exporturile de vinuri made in Moldova luau calea Rusiei, în septembrie 2013, în Rusia mai ajungeau doar 29% din producția destinată exportului.
Mai mult decât atât, ponderea produselor exportate către statele membre UE a crescut simțitor. În anul 2001, circa 60% din totalul exporturilor basarabene ajungeau în fostele state sovietice, iar 30% mergeau în UE. În prezent, ponderea exporturilor care sunt destinate Uniunii Europene este de aproape jumătate (48%), procentul mărfurilor exportate în Comunitatea Statelor Independente (CSI) reducându-se la 39%. Exporturile Moldovei pe piața comunitară vor crește și mai mult după luna iulie, când este programată semnarea acordului comercial și de asociere cu UE.
De altfel, comisarul european pentru Agricultură, Dacian Cioloș, este de părere că agricultura Republicii Moldova are un mare potențial de export, cu condiția să fie operate o serie de modernizări în anii care urmează. Cioloș a mai precizat că UE ar putea acorda asistență financiară Chișinăului pentru a-și promova produsele pe piața europeană. „Din punct de vedere al calităţii produselor, cred că Republica Moldova are foarte multe atuuri, atât prin faptul că este producătoare de bunuri agricole căutate pe piaţa europeană – mă gândesc aici la fructe uscate, la nuci. Există, de asemenea, potenţial de producţie de mere, de fructe, de legume proaspete şi procesate. Toate aceste bunuri în Republica Moldova se manifestă nu numai sub aspect cantitativ, ci şi calitativ”, a declarat comisarul european pentru Agricultură.
Economiștii moldoveni mai spun că o mare oportunitate pentru țara lor sunt alimentele bio, foarte căutate de europeni și pentru care există un mediu propice de cultivare.
Produsele de manufactură, un sfert din exporturi
Exporturile moldovenilor nu se rezumă, însă, doar la produsele agricole. Circa un sfert din exporturile realizate în prima jumătate a anului trecut au fost reprezentate de articolele manufacturate sub forma articolelor finite precum haine, încălțăminte sau covoare. Materia primă pentru realizarea acestor produse este importată.
Un alt domeniu care este deja atacat cu succes de firmele basarabene este mobilierul. Peste Prut funcționează una din puținele fabrici din întreaga Europă care scoate pe piață mobilă de interior din fier forjat.
Totodată, Moldova s-a adaptat la cererea producătorilor de autotursme, exportând fire, cabluri și alte conductoare electrice.
În ceea ce privește relația Moldovei cu România, după căderea regimului comunist condus de Vladimir Voronin, comerțul cu țara noastră a înflorit, România devenind principalul partener comercial al Moldovei. O mare parte din produsele exportate de moldoveni în UE ajunge, de fapt, în România. Pe de altă parte, și Moldova este o piață de desfacere pentru produsele românești. Însă, din cauza dimensiunii reduse a populației țării, 3,6 milioane de locuitori, Republica Moldova nu intră nici măcar în top 10 parteneri la export ai României.
Relațiile economice dintre cele două țări vor avea un impuls suplimentar de dezvoltare, după aderarea Moldovei la UE, în condițiile în care comunicarea este facilitată de aceeași limbă vorbită și de deschiderea angajaților moldoveni către învățarea limbilor străine și către adaptarea la diferite condiții de muncă.
Este puțin probabil ca România să se confrunte cu un aflux important de cetățeni moldoveni în căutarea unui loc de muncă după momentul aderării la UE. Asta deoarece, dintre cei peste un milion de moldoveni plecați în străinătate, o parte s-au mutat deja în România, au făcut studii la noi și au rămas să lucreze la companiile românești.
Ministrul moldovean al agriculturii a declarat că produsele moldovenești nu vor fi o concurență în UE pentru cele românești, ci vor veni în completarea lor.
