Alegeri legislative în Norvegia, dominate de viitorul petrolier al ţării, şi care urmează să aducă la putere opoziţia ”roşie-verde”

0
25
Alegeri legislative în Norvegia, dominate de viitorul petrolier al ţării, şi care urmează să aducă la putere opoziţia ”roşie-verde”

Secţiile de votare au fost deschise la ora locală 9.00 (10.00, ora României), iar primele proiecţii, în baza votului anticipat, urmează să fie dezvăluite la ora locală 21.00 (22.00, ora României).

Potrivit sondajelor, se conturează o majoritate clară în vederea îndepărtării de la putere a coaliţiei de centru-dreapta lui Erna Solberg, victima unei uzuri a puterii după opt ani la conducerea acestui regat nordic.

Liderul laburist Jonas Gahr Støre – un milionar în vârstă de 61 de ani care a făcut campanie împotriva inegalităţilor sociale – este bine plasat să-i succeadă, însă conturul unui viitor guvern, şi mai ales greutatea ecologiştilor în Executiv, rămân în suspans.

Vor obţine, oare, partidul său şi aliaţii privilegiaţi ai acestuia – Partidul de Centru (agrarian) şi Stânga Socialistă – o majoritatea parlamentară în trei sau vor fi nevoite să obţină susţinerea altor forţe din opoziţie, precum ecologiştii din cadrul MDG şi/sau al comuniştilor din Rødt, ceea ce ar complica şi mai mult negocierile?

Potrivit unei medii a sondajelor, realizată în perioada 2 august-11 septembrie şi publicată duminică seara de postul TV2, cele trei partide ar putea obţine o majoritate foarte îngustă de 85 dintre cele 169 de mandate din Storting – Parlamentul monocameral norvegian.

Blocul ”burgezilor” (dreapta) ar urma să obţină 67 de mandate, Rødt 9, iar MDG 8.

”Am un sentiment bun”, a declarat Støre la vot, într-o şcoală de la Oslo, duminică, în contextul în care scrutinul a fost deschis cu o zi mai înainte în marile oraşe.

Un număr-record de peste 1,6 milioane de norvegieni – reprezentând 42,3% din corpul electoral – a votat deja în mod anticipat.

ÎNCETARE

”Alerta roşie pentru omenire” lansată la începutul lui august de experţi ONU (GIEC) în privinţa modificărilor climatice a plasat problema încălzirii globale în centrul campaniei electorale şi a obligat ţara la o reflecţie cu privire la soarta activităţilor petroliere care au fă-cut-o imens de bogată.

Acest raport i-a galvanizat pe cei care, atât de stânga şi în mai mică măsură de dreapta, vor să termine cu petrolul.

MDG – partidul cu cea mai dură poziţie – cere oprirea imediată a oricărei explorări petroliere şi a exploatării în 2035, un ultimatum respins de către Støre, un absolvent al Sciences Po Paris şi un fost ministru al actualului şef al NATO Jens Stoltenberg în perioada 2005-2013.

Conservatorii şi laburiştii – cele două forţe dominante în ţară – promovează o încetare treptată a hidrocarburilor.

În Norvegia, sectorul petrolier reprezintă 14% din PIB, peste 40% din export şi 160.000 de locuri de muncă directe.

Aurul negru a permis regatului cu 5,4 milioane de locuitori să strângă cel mai mare fond suveran din lume – cu active în valoare de peste 12.000 de miloiarde de coroane (1.166 miliarde de euro).

”Cererea de petrol este pe o pantă descendentă. Acest lucru are loc de la sine, prin leguile pieţei. Nu avem nevoie să o decretăm (…), ci să ne construim podurile către activităţile din viitor”, a declarat pentru AFP liderul laburist însărcinat cu probleme energetice Espen Barth Eide.

GATA CU PROSPECŢIILE ÎN ARCTICA?

Unii observatori consideră că un compromis depinde de greutatea electorală a partidelor ecologiste şi ar putea însemna renunţarea la prospecţia petrolieră în anumite ape – şi anume în Arctica.

După opt ani de putere conservatoare – un record al conservatorilor – şi în urma unor crize multiple (a migraţiei, căderea cursului barilului, covid-19, între altele), Solberg pare pe cale să predea ştafeta.

”Dacă credeţi că lucrurile merg bine în Norvegia, mergeţi şi votaţi cu conservatorii”, a îndemnat ea luni, după ce şi-a prezentat documentele de identitate şi a votat în oraşul său natal, Bergen (vest).

Populara conducătoare, care şi-a boţit imaginea încălcându-şi propriile restricţii sanitare, la împlinirea vârstei de 60 de ani, declară că urma ca apoi să se ducă acasă pentru a-şi ”goli valizele”, după şapte săptămâni de campanie electorală, şi a spăla la maşină.